History
Icon-add-to-playlist Icon-download Icon-drawer-up
Share this ... ×
...
By ...
Embed:
Copy
 

 

O emisiune de la sfirsitul lunii iulie 2010. Actualitatea intrebarii ramine aceiasi. Iurie Rosca si Iurie Stoicov, printre rinduri vorbesc despre amestecul politicului in structurile inteligente moldovenesti.

[PLAY]
460>_3786113

Generalul SRI in rezerva Aurel Rogojan, ofiterul care in 1989 a fost alaturi de generalul Iulian Vlad, comandantul Departamentului Securitatii Statului, ca subordonat direct si colaborator apropiat al acestuia intre anii 1974-1989, a analizat la 20 de ani de la evenimente, momentele pregatitoare lunii decembrie a acelui an si care ar fi putut sa produca in Romania un razboi civil. Generalul in rezerva, în lucrarea sa “1989, dintr-o iarna in alta… Romania in resorturile secrete ale istoriei“, afirmă că din punct de vedere statistic, permanent pe teritoriul României exista un “du-te-vino” a unui minim de 30.000 si a unui maxim de 67.530 de persoane (in luna decembrie 1989 si numai din URSS). In decembrie 1988 intraseră in Romania 30.879 de persoane din URSS.
“A avut loc o stranie intensificare a turismului fara… obiective turistice! Unitatile teritoriale ale DSS din judetele: Arad, Braila, Brasov, Caras-Severin, Covasna, Cluj, Timis s.a. au raportat afluxuri masive si suspecte de “coloane turistice auto”, preponderent cu persoane din URSS, Ungaria si Iugoslavia.
La jumatatea lunii decembrie, “turistii sovietici” afluiau masiv in Romania din toate celelalte tari limitrofe. Nota comuna si, in acelasi timp, ostentativa a coloanelor de turisti era ca toti se deplasau cu autoturime “Lada” nou-noute, parca atunci scoase din fabrica pentru rodaj…”
L-am întrebat pe liderul PPCD, Iurie Roșca, un cunoscător al culiselor politicii din Republica Moldova cine din fosta RSSM ar putea ști mai multe amănunte despre numărul mare de turiști sovietici care au trecut frontiera dintre România și URSS. Iată care a fost răspunsul său.

Există trei cetățeni moldoveni care se aflau la București și care știau despre deplasările așa zișilor turiști sovietici și care au fost implicați direct în Revoluția română, este vorba de generalul Fiodor Leontevici Botnari, care avea o funcție importantă la Ambasada Uniunii Sovietice la București, actualmente Tudor Butnaru, generalul și fostul șef al serviciilor speciale ale Republicii Moldova, Mihai Popov, care a devenit ulterior, ministru de externe al Republicii Moldova și ambasador la Bruxelles și ambasador la Paris, Popov în acele momente era consilierul și translatorul ambasadorului sovietic Teajelnikov , Popov a tradus ultima discuție a lui Nicolae Ceaușescu cu ambasadorul sovietic înainte de a se urca în elicopterul care l-a dus spre fatala sa destinație și se afla Dumitru Diacov, care lucra sub acoperire în postul de șef al Biroului Agenției Sovietice de Stat TASS, Dumitru Diacov avea activități specifice și cunoștea mai multe decât se preface în prezent a cunoaște. Cel mai interesant lucru este că timp de 21 de ani nu am văzut curiozități pentru activitatea acestora din partea nici unei instituții media din Republica Moldova pentru a-i trage de limbă pe cei trei pe care i-am numit. Ar fi și alții, dar aceștia au fost la vedere. Și mai interesant este faptul că după proclamarea independenței Republicii Moldova, acești oameni au fost rechemați de acolo și instalați în poziții cheie în noua ierarhie a statului moldovean.
Personal am ajuns în România într-un marfar ducând împreună cu colegul jurnalist Vasile Năstase ajutoare materiale pentru revoluționari . Am trecut pe la Ungheni în acel marfar, de altfel în acel moment secția raională a KGB Ungheni era condusă de cineva care după aceea ajuns Ministrul Securități Republicii Moldova , este vorba de generalul Vasile Calmoi . Este un triumvirat care cunoaște foarte multe și care posibil nu are voie să vorbească multe. Însă acești domni ar putea fi întrebați de către jurnaliști despre aceste activități ale domniilor lor, dacă au fost de partea revoluționarilor români, dacă au văzut teroriști sau nu. Este absolut clar că fulminanta carieră politică a acestor domni are strânsă legătură cu evenimentele la care au participat în decembrie 1989. Pentru mine este clar și nu am nici un dubiu că centrala de la Moscova i-a mutat de la București la Chișinău și i-a plasat în acele ierarhii ale statului moldovean . Pot să adaug că domnul Butnaru a ocupat o perioadă funcția de viceministru de externe și ca și Mihai Popov a deținut funcția de ambasador la Burxelles unde se află Cartierul General NATO, nu cred că s-au dus întâmplător la acea locație. Mihai Popov, ex-ministrul de externe, este tatăl lui Andrei Popov, actualul vice ministru de externe al Republicii Moldova care a crescut pe teritoriul Ambasadei Sovietice de la București.

No comment.

460>_3782413

Analiza declaraţiilor care au urmat în urma întîlnirii de ieri 22 decembrie dintre reprezentanţii PLDM, PD şi PL în vederea negocierilor pentru reeditarea fostei alianţe de guvernămînt din Republica Moldova ne arată că discuţiile dintre foşti parteneri de guvernare au intrat în impas.

Reprezentantul Partidului Democrat, Valeriu Lazăr s-a declarat nemulţumit de oferta propusă de către liderul PLDM, Vladimir Filat, considerînd că cea de a şaptea întîlnire nu a reprezentat o negociere propriu zisă. „Au fost niște consultări, la faza de negocieri încă n-am ajuns”, a declarat, plin de seninătate, Valeriu Lazăr.

Mihai Ghimpu, care a declarat în fața jurnaliștilor că, de fapt, PLDM nu a venit cu o ofertă pentru PL și PDM ci doar cu un punct de vedere asupra viitoarei guvernări. "PLDM n-a câștigat alegerile ca să vină cu o ofertă", a exclamat supărat preşedintele interimar al Republicii Moldova. Supărarea domniei sale a fost vizibilă cu ochiul liber şi s-a manifestat şi prin declaraţiile făcute. “PLDM nu a câştigat alegerile ca să ne facă nouă oferte şi să ne mulţumească cu un minister, două, trei, patru.” Liderul liberal, vădit nemulţumit a spus jurnaliştilor moldoveni că oferta liberal democraţilor a purtat mai mult un caracter imagistic “ca lumea să vadă că PLDM este generos şi bun”. „O săptămână să vorbim de principii şi valori europene, moldoveneşti, tiraspolene, ori de la Sud, după care mai venim cu o ofertă. Nu trebuie să-mi fie mie nimeni generos. N-am nevoie de bucăţica cuiva. Odată ce venim pentru a constitui o alianţă, trebuie să discutăm lucrurile, nu cine este mai tare cu oferta”, a spus liderul liberalilor, Mihai Ghimpu.

Prin neprezentarea personală a liderului PLDM, Vladimir Filat, la negocieri s-a adus un afront personal la adresa preşedintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

În schimb, Valeriu Lazăr a confirmat pentru presa moldavă că negocierile cu PCRM se află la o etapă avansată. Agenţia naţională de presă din Republica Moldova, Moldpres, scria că PCRM şi PD au ajuns la un punct comun cu privire la principiul statalităţii şi statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Vladimir Mişîn, unul dintre negociatorii PCRM declara că s-a discutat deja cu PD-ul principiile de bază, au vorbit despre principul statalităţii R. Moldova şi au ajuns la concluzia că aceasta trebuie să rămînă un stat suveran. “Un alt punct comun este şi statutul de neutralitate a R. Moldova. Am hotărît că el trebuie să rămînă acelaşi şi va fi confirmat potrivit normelor juridice internaţionale", a opinat Mişîn.
Mişin a calificat procesul de negocieri PCRM-PD ca fiind unul foarte bun şi a menţionat că PCRM are deja pregătit modelul unui acord care va fi semnat în cazul creării unei coaliţii de centru-stînga. Mişin a spus că acest acord nu are clauze speciale, el va constata doar că PCRM şi PD vor activa împreună pentru următorii patru ani în Parlament.
Mişîn a adăugat că PCRM şi PD nu au ajuns încă la momentul partajării funcţiilor, ci s-a discutat doar despre structura Guvernului. "Dacă vom hotărî crearea unei coaliţii de centru-stînga, funcţiile vor fi împărţite timp de 30 de minute".

Firescul discuţiilor dintre PD şi PCRM apare tocmai din apartenenţa la ideologiile de stînga, împărtăşite de cele două partide. Democraţii moldoveni ca şi comuniştii sînt afiliaţi la Partidul Socialist European, ideologia social democrată fiind cea care uneşte cele două formaţiuni politice moldovene.
Trebuie să remarcăm că abordarea avută de cele două partide la negocieri este una pragmatică căci o serie de actuali tehnocraţi ai PD au făcut parte din guvernul condus de premierul Tarlev unde au lucrat cot la cot cu tehnocraţi care se regăsesc pe listele PCRM.

Singurul impediment pentru crearea unei alianţe de centru stînga apare doar din exterior. Excesul de atenţie pe care l-au avut o serie de guverne occidentale faţă de Republica Moldova a venit ca urmare a unor eforturi ale diplomaţiei poloneze şi româneşti, state care îşi dispută rolul de lider în extinderea valorilor euro-atlantice în spaţiul CSI şi a care reprezintă vîrful de lance al politicilor americane pe continentul european. Discursurile de la Chişinău al miniştrilor de externe ai Poloniei şi ai Suediei, au purtat încărcătura unor subtile presiuni la adresa liderilor PD pentru a nu iniţia negocieri cu PCRM.

Jocul diplomatic polonez şi românesc în Republica Moldova, a fost stricat de diplomaţiile franceză şi germană. Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, planificată pentru luna martie curent, din cauza că aceasta ar fi “prematură.
Astfel, miniştrii de interne din cele două ţări constată că aceste carenţe ar avea consecinţe grave pentru securitatea interă a Uniunii Europene, “din cauza influenţei pe care o pot avea asupra frontierei şi asupra accesului la bazele de date Schengen“.
Secretarul de stat francez Laurent Wauquiez a declara pe data de 8 decembrie în Adunarea Naţională a Franţei, că datorită faptului că nu recunoaşte graniţa cu Moldova şi acordă paşapoarte pentru cetăţenii moldoveni în cazul aderării la Schengen, România nu ar fi capabilă să controleze bine graniţa estică a UE.
Prezentă la Bucureşti, cancelarul Angela Merkel, cerea preşedintelui român să semneze acordul de frontieră dintre statul român şi cel moldovean.

Semnalele transmise de diplomaţia franceză şi germană oficialilor de pe malul Dîmboviţei seamnă destul de mult cu o subtilă sancţionarea a unui rol pe care Bucureştiul şi l-a asumat avînd doar parţial consimţămîntul marelui licurici de peste ocean, acela de democratizare a spaţiului pruto-nistrean.

Criza profundă prin care trece atît economia cît şi societatea românească îşi spune cuvîntul şi la nivelul Ministerului de Externe al României.

Criza a fost surprinsă în detalii de către ambasadorul George Maior, şeful SRI, carea trăgea din nou un semnal de alarmă, în ziarul ADEVĂRUL: „Nu este momentul marginalizării elementului profesionist şi tehnocratic din societate", avertizează Maior, care militează pentru depolitizarea accelerată a instituţiilor statului român. Deşi a respectat rigorile de exprimare ale funcţiei pe care o deţine, Maior dă de înţeles că revigorarea economiei româneşti nu va fi posibilă fără reprofesionalizarea aparatului administrativ.

Din fruntea României, de la Reşiţa, prietenul Balint nota că în afară de instituţii inteligente, statul român are nevoie de adevărate politici externe, de apărare, sau de securitate.

Eşecul diplomaţiei de la Bucureşti în a organiza o vizită oficială a preşedintelui român la Casa Albă devine în acest caz eşecul personal şi asumat al preşedintelui Băsescu. Imposibilitatea găsirii de către diplomaţia română a unei formule optime de comunicare pe relaţia bilaterală Bucureşti – Moscova, a făcut posibil eşecul partidelor politice moldoveneşti creditate de Băsescu cu mult potenţial de încredere la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova.

De aici pînă la ratarea definitivă a misiunii enunţate pentru România de către preşedintele Traian Băsescu, aceea de a deveni principalul lider în regiune mai este un pas.

460>_3771438

Motto
"După mai bine de două ore de discuţii, liderii partidelor liberal-democrate au declarat după cea de-a cincea rundă de negocieri, luni,20 decembrie că lucrurile devin din ce în ce mai clare, transmite Info-Prim Neo.

„Cred că întrevederea din ziua de astăzi a marcat finalul unor discuţii la nivel de principii şi valori, în speranţa că metodele şi instrumentele de depăşire a crizei politice vor asigura o guvernare pe patru ani de zile”, a declarat liderul PDM, Marian Lupu.

„Va veni şi ziua când vom pune punct acestor discuţii. Sper ca mâine coborâm şi mergem deja pe pământ. Nu am împărţit până acum nimic ca să cedăm ceva”, a menţionat preşedintele PL, Mihai Ghimpu.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a comunicat că următoarea negociere în format trilateral va avea loc pe 21 decembrie. Frecvenţa acestor întrevederi între liderii PLDM – PDM – PL este, potrivit lui Vlad Filat, un lucru pozitiv, care spune multe despre nivelul de discuţii la care au ajuns părţile antrenate în dialog.

Liderii politici nu au putut să estimeze când va fi anunţată decizia de formare a alianţei de guvernare"

Ceea ce se cheamă frecție cu spirt la un picior de lemn sau foaie verde stîlp - curge apă-n beci.

Patima, pe care o depune de la o vreme, analiza politică moldovenească, în favoarea unuia sau a altuia fenomen politic chișinăuian, mă face să cred că, aici o să îmi dați voie să fac o pauză și să mă desfășor afirmând că, unu – oricare personaj mai curățel ce poate să îngaime pe micul ecran, două fraze coerente în limba română, devine comentator politic și aici vorbim despre responsabilitatea pe care o poartă instituțiile mediatice din Republica Moldova față de telespectator, ori, doi la mână – situația din culisele puterii a ajuns atât de înghesuită încât, decidenții politici și-au scos totul la înaintare, și asta pentru că la vreme de război, orice soldat contează.

Dacă oricine poate scrie o frază cu mai multe subordonate, poate să își exprime opinia referitoare la mersul trenurilor în Republica Moldova, ne vom permite și noi să ne prefacem în Păun și să schimbăm acele de tren.

Deși părintele social-democrației moldave, Oazu Nantoi, remarca că ne aflăm în mijlocul unui război politic, îmi permit să nu fiu de acord cu acesta și să afirm că asistăm doar la împărțirea puterii. Mai bine zis la o reîmpărțire a puterii. Ciclul de putere care pentru Moldova a început în anul 2001, a luat sfârșit abia odată cu alegerile parlamentare din 28 noiembrie.

Și chiar dacă la prima vedere, fosta echipă a AIE, pare a deține suficiente mandate pentru a se impune în fața comuniștilor moldoveni care dețin cel mai mare număr de mandate, remarcăm o dată în plus că cetățeanul obișnuit a învățat să pună bețe roților politice moldovenești.

Dincolo de simpatiile europene și mediatice de care a beneficiat fosta alianță de guvernământ în frunte cu premierul Vladimir Filat, punctăm faptul că măria sa publicul informat, a votat împotriva partidelor aflate la guvernare în Republica Moldova. (Aducem aici aminte de faptul că în municipiul Chișinău, unde electorul este mai informat, comuniștii moldoveni au acumulat cu 30 de mii de voturi în plus.)

Acest ciclu de putere a luat sfârșit datorită unui electorat care nu a fost manipulat de către mass-mediile moldave ci dimpotrivă, a manipulat el însuși mediile. (Mă refer aici la tristul sfârșit al scurtei cariere de sociolog în Republica Moldova a clujeanului Vasile Dâncu, al cărui exit-poll pentru Publika TV a eșuat lamentabil.)

Un deceniu de putere neîmpărțită, a învățat societatea moldavă, care pentru a supraviețui capcanelor democrației și ale consumismului a făcut reverențe atât la stânga cât și la dreapta, că puterea trebuie împărțită. Cu atât mai mult în Moldova, locul în care avem de a face cu un conglomerat atât de delicat din punct de vedere etnic .

Puterea trebuie împărțită, le-a spus măria sa electorul moldovean, politicienilor moldoveni dându-le de rezolvat actuala ecuație a puterii.
Nu ne aflăm în război politic. Este însă o mare avalanșă de informație. O inflație de analize politice. Mai șocante, mai părtinitoare, mai informate sau ne. E firesc ca fiecare dintre partidele aflate în ecuație să încerce să își atragă de partea lor publicul. E firesc ca fiecare comentator politic aflat în solda partidului să aducă argumente pentru o variantă de configurație politică. Sunt firești înghesuielile din spatele ușilor închise, firești sunt și piedicile, coatele în stomac, pumnii în gură. Nefirești sunt însă argumentațiile că puterea nu trebuie împărțită. Nefiresc este că toți aleargă după comoara Nibelungilor fără să știe cum s-a desfășurat povestea.

Jurnalistul Eduard Ovidiu Ohanesian, într-o postare pe un site de socializare scria că la Chișinău serviciile se războiesc între ele. E posibil. Cele câteva interviuri realizate la tema serviciile secrete și alegerile parlamentare din Republica Moldova au scos la iveală faptul că există un interes crescut al tuturor sistemelor inteligente ale statelor din jurul Republicii Moldova pentru a modela dar și pentru a influența rezultatul acestor alegeri. Rezultatul alegerilor lasă însă impresia că acestea, și-au dat la picioare atât de tare, încât nici una dintre participante nu a trecut linia de finish.

Un alt coleg, îl compara pe liderul Partidului Democrat, Marian Lupu cu Ulisse. Atras de cântecul sirenelor, el ar avea de ales între Est și Vest. Catargul de care este legat eroul nimfelor contemporane este însă unul autohton. Un melanj care nu se scufundă ușor. Maleabil. Rezistent. Și pregătit pentru a face față tuturor furtunilor.

Cântecul Nibelungilor politicii moldovenești se joacă după ureche. Nici unul dintre eroi nu are sabia lui Siegfried în mâna sa și chiar dacă întâmplarea le-ar aduce-o în cale, nu o vor recunoaște. Rolurile abia se împart iar eroi contemporani autohtoni nu au terminat de citit miturile. Se joacă pentru o comoară pierdută din start.

În Etzelburg absolut nimeni nu îl recunoaște pe Gunther, și nici Siegfried nu este mai cunoscut. Dar cine va fi în locul Brunhildei, sau al Kriemhildei oare cometatorii politici din Moldova știu?

S-a terminat un ciclu politic. Un alt ciclu abia începe. Un ciclu mult mai lung și cu o mai multă responsabilitate pentru cei care aleargă după comoara mult visată. Nu uitați Hildebrand stă de veghe.

460>_3745715

Motto
"În prezent nu există o altă țară în Europa, care face mai mult decât Polonia pentru libertatea de exprimare și promovarea democraţiei în Belarus, pentru apropierea Ucrainei de Europa, sau pentru a pune pe picioare Republica Moldova" Radosław Sikorski, Ministrul de Externe al Poloniei

În lungul mers al zilei către noapte, arareori ridicăm privirile de pe pietre pentru a privi interesați în jur. Copilul curios de odinioară s-a dus și trăiește doar în amintiri. Doar când cu ceva noroc nimerim în spaţii necunoscute, mai avem o șansă să ne trezim. Abia atunci îndrăznim să vedem realităţile din jur, cu ochi curioși în a înțelege. Obișnuiți cu propriile cruci, vedem doar desenul pietrelor din drumul nostru. Alţii sunt cei care văd pentru noi.

Prietenul Mario Balint, unul dintre excelenţii corespondenţi radio pe care îi are Radio România Actualităţi, scria de curînd pe blogul său că, “ în Republica Moldova, politica externă românească şi-a dat cu stîngul în dreptul, adînc blagoslovită de finul ambasador al naşului de la externe. Partidele din AIE nu au obţinut majoritatea, după un an de guvernare cu model românesc, înţesat cu bîjbîieli şi lovituri sub centură. Moldovenii au sperat că se vor odihnii după atîtea peripeţii electorale şi bumbăceli pe 7 aprilie, în loc de asta s-au trezit cu un cvartet de "coarde" incapabile să aducă echilibrul mult sperat. Pe de altă parte, modelul românesc NU a constituit un model de urmat în stînga Prutului, pe principiul simplu şi sănătos: "Casa de nebuni nu e acasă"! ...Societatea moldovenească, divizată în trei, între români, ruşi şi ukrainieni, nu a gustat declaraţia cu Moldova care în 25 de ani se uneşte cu România şi pune graniţă pe Nistru, adică fără Transnistria. Declaraţia a dat apă la moara comuniştilor statalişti, dar şi premierului Vlad Filat, în ciuda vizitelor tot mai dese la Chişinău a donşoarei EBA, din partea popularilor europeni. ...Băse a vorbit degeaba cu Medvedev la Astana, la summit-ul OSCE. Declaraţia asta idioată i-a pus pe jar, evident, şi pe prietenii ukrainieni care ne-au răsturnat, din nou, toate căldările cu lături în cap! Am şi eu o întrebare: şefu ăsta de stat e chiar tîmpit - şi se exprimă pe principiul strămoşesc "gura bate curul" -, sau cuantifică - şi-i dă cu succesuri!- toate declaraţiile astea belicoase, cînd la adresa Rusiei, cînd a Ukrainei, cînd a Moldovei? Poate îmi răspunde cineva...”

L-am citat pe colegul de la Reşiţa doar ca să exemplific afirmația referitoare la faptul că atunci când privirile se ridică din asfaltul cotidian, apare și potenţialul de a analiză necesar întocmirii unei hărţi a riscurilor prin care trece societatea. Societatea moldavă, desigur căci riscurile abil enunțate de colegul de la Radio România, sunt ameninţări către societatea moldavă şi doar prin ricoşeu ar reprezenta adevărate pericole pentru statul român. Fireştile sale îngrijorări sînt datorate doar ăluia mic, negru şi rău, care poate aduce cu el neprevăzute întîmplări politice care ar putea bate pe neaşteptate şi în uşa colegului, nu numai într-a mea. Viitorul, căci despre el e vorba, este cel mai imprevizibil dușman al timpurilor noastre și el poate deranja liniștitul somn al oamenilor politici, al oligarhilor sau al ziariștilor.

În anostul cotidian rareori ne ridicăm privirile din labirintul comun al vieţii noastre. Vizita lui Medvediev la Varşovia a fost una dintre acele întîmplări politice care ar fi trebuit să trezească flerul jurnaliştilor din spaţiul pruto-nistrean. În decurs de o săptămînă, externele poloneze au muncit de zor pentru a pregăti întâlnirea cu Medvedev care a venit la Varşovia, vizita lui Komarovski la Washington, dar și deplasarea lui Sikorski la Chişinău.

Prima vizită a președintelui Federației Ruse în capitala polonă are loc după nouă ani de răcire continuă a relațiilor bilaterale dintre cele două state. Însă ceea ce trebuia să se întâmple, a avut loc și preşedintele rus Dimitri Medvedev l-a decorat la Varşovia, pe cineastul polonez Andrzej Wajda cu medalia Ordinul Prieteniei, cu ocazia unei ceremonii ce a fost transmisă în direct de televiziunea naţională poloneză.

Trebuie de remarcat că regizorul Andrzej Wajda, în vârstă de 83 de ani, este semnatarul unui film - "Katyn" - despre masacrarea a mii de ofiţeri polonezi, în 1940, la Katyn, din ordinul lui Iosif Vissarionovici Stalin. Lansat în 2007, acest film a fost difuzat abia în 2010 de televiziunea naţională din Rusia. Camera inferioară a Parlamentului rus a admis, recent, în termeni foarte duri, că masacrul de la Katyn a fost ordonat de Stalin, aceasta fiind prima recunoaştere oficială atât de clară a unor fapte reprobabile comise de regimul sovietic. "Această direcţie va fi continuată, am adoptat-o în cunoştinţă de cauză. Am luat o decizie şi nu ne vom îndepărta de această direcţie. Trebuie să cunoaştem adevărul. Polonezii au nevoie de el, dar şi proprii noştri cetăţeni, ruşii", a declarat, Dmitri Medvedev, după întâlnirea cu omologul său polonez Bronislaw Komorowski.

Polonezii nu au uitat niciodată masacrul de la Katyn, locul în care toată floarea armatei polone a fost exterminată din ordinul direct al Stalin. Rușii, la rândul lor, nu au uitat că anume polonezii au dat tonul revoluțiilor din 89, că au fost primii care au surpat ordinea din blocul socialist așa cum nu uită că în extinderea blocului militar nord-atlantic spre est, anume Polonia este piatra unghiulară.

Așa că vizita președintelui rus la Varșovia era una așteptată, mai ales că ea se înscrie în șirul de reverențe pe care cele două state și le fac după accidentul de la Smolensk. Elegantele reverențe nu-i împiedică absolut deloc pe polonezi să susțină procesele democratice din Belarus sau din Ucraina, teritorii aflate din fieful rus.

Nici nu s-au liniștit bine zgomotele vizitei șefului de la Kremlin în capitala polonă și nou alesul președinte al Republicii Polone, Bronislaw Komorowski a plecat în vizită oficială la Washington. Promisiunea solemnă a preşedintelui Obama de a aboli vizele pentru polonezi, o întâlnire cu Zbigniew Brzezinski, sosirea unui detaşament de avioane F-16 în Polonia şi instalarea unor interceptori americani antirachetă sunt doar câteva din succesele vizitei al Washington a preşedintelui Poloniei.

În schimb, la Bruxelles, șeful de la Kremlin primea asigurări din partea președintelui Consiliului Uniunii Europene, Hermann van Rompuy că Uniunea Europeană este în parteneriat strategic cu Federația Rusă. La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso declara că a descifrat spiritul Rusiei și că acest spirit este animat de dorința de a lucra pe cât mai strâns posibil împreună cu Uniunea Europeană. Obiectivul lui Medvedev de la Bruxelles a fost obținerea acordului UE pentru ca Federația Rusă să adere la OMC, ceea ce s-a și întâmplat, gazdele s-au grăbit să confirme și să sublinieze acest rezultat. Totul pentru ca atmosfera bună de la Bruxelles să fie sesizată la Kremlin și de către Putin, pentru ca micile și cochetele orășele europene să nu cumva să înghețe la iarnă.

Pe aici pe undeva, se înscrie vizita lui Sikorski la Chișinău. Cam între promisiunea lui Barak Obama de a trimite un detașament de F-16 în Polonia, despre care Medvedev la sigur a fost informat, și declarația lui Hermann van Rompuy că Uniunea Europeană este în parteneriat strategic cu Rusia.

Într-un interviu pentru mass-media poloneză Radosław Sikorski afirma că, "în prezent nu există o altă țară în Europa, care face mai mult decât Polonia pentru libertatea de exprimare și promovarea democraţiei în Belarus, pentru apropierea Ucrainei de Europa, sau pentru a pune pe picioare Republica Moldova". Șeful diplomației polone a fost însă de acord că " soarta vecinilor noştri este în primul rând în mâinile lor”.

Desigur,soarta este în mâna noastră. Ochii ar fi trebuit să discearnă în noapte steaua care ne-ar fi arătat drumul. Cu ochii plecați privim însă doar la drum.

În întunericul nopții, ridicăm privirile de pe pietre doar pentru a cerceta dacă mai sunt și alții pe lângă noi. Copilul curios de odinioară, a îmbătrânit iar inocența i s-a transformat în cinism. Ne bucurăm când la vederea drumeților căzuți în cale, mai avem puteri în ochi pentru a descifra desenul pietrelor din drum. Călăuzele angajate mai de demult, când nu au mai avut ce lua de pe noi, ne-au lăsat în pustiu. Soarta celor mulți e în mâna celui care abia vede. Și în orbecăiala noastră chiorul, e rege. Iar celor care văd, demult le-a smuls limba.

460>_3690331

Democraţia înseamnă aritmetică – cei mai mulţi îşi impun punctul de vedere. Aritmetica electorală de la sfîrşitul toamnei ne arată că în Republica Moldova 676 291 de cetăţeni moldoveni au simpatii pentru comuniştii moldoveni, 505 638 au votat pentru liberal democraţia moldavă, 218 861 au ales Partidul Democrat din Moldova iar pentru liberalismul moldovenesc au votat 171 445 de cetăţeni.

Profesorul Dungaciu afirma că în Moldova politica este în strînsă legătură cu geopolitica, de aceea se impune o explicaţie schematică referitor la preferinţele electoratului moldovean văzută prin prisma simpatiilor geopolitice. Menţionăm că toate formaţiunile politice care au acces în legislativul moldav au specificat în platformele lor electorale, ca o prioritate integrarea în Uniunea Europeană.

Dincolo de implementarea lentă a proceselor de integrare europeană comuniştii moldoveni militează de asemenea şi pentru aprofundarea relaţiilor cu partenerul strategic al Republicii Moldova, Federaţia Rusă, dar şi pentru întărirea statalităţii moldoveneşti. În demersul lor , ei se află relativ pe poziţii apropiate de cele ale Partidului Democrat, Partidul Social Democrat şi Partidul Umanist. Aceste trei partide au prezente în discursul lor politic aproximativ aceleaşi idei politice referitoare la aprofundarea relaţiilor de dezvoltare cu Federaţia Rusă. Partidul Democrat are semnat un document de colaborare politica cu formaţiunea politică aflată la guvernare în Federaţia Rusă, Partidul Rusia Unita – Edinnaia Russia, iar social democraţii moldoveni împreună cu umaniştii optează pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Euroasiatică. Suma celor care consideră că Republica Moldova într-o formă sau alta trebuie să fie prezentă mult mai activ în spaţiul economic euroasiatic se ridică la 920 742 de cetăţeni moldoveni. (Am adunat la numărul cetăţenilor moldoveni cu simpatii pentru comuniştii moldoveni, numărul simpatizanţilor lui Marian Lupu, 15 454 de voturi care aparţin Partidului Umanist şi 10 136 de voturi obţinute de social democraţii moldoveni)

Partidul Liberal Democrat deşi vorbeşte despre o posibilă aliniere a Republicii Moldova la structurile euroatlantice , încearcă să preia centrismul politic promovat de către democraţii moldoveni şi militează pentru relaţii bune cu toţi vecinii Republicii Moldova, iar acest gen de politică externă este împărtăşit şi de către Partidul Alianţa Moldova Noastră. 540 878 de cetăţeni moldoveni preferă ca Republica Moldova să îşi conserve relaţiile externe în stadiul în care se află acum şi să fie prezentă şi în Comunitatea Statelor Independente dar şi să beneficieze de statutul prevăzut de includerea statului moldovean în politicile promovate de Uniunea Europeană faţă de vecinătatea sa apropiată cu accente şi pe dezvoltarea relaţiilor cu statul român. Partidul Alianţa Moldova Noastră la ultimele alegerei a acumulat 1,23% ceea ce înseamnă 21 109 de voturi.

Partidul Liberal este formaţiunea politică care se află totalmente la antipodul ideilor promovate de comuniştii moldoveni. Liberalii moldoveni militează pentru o aprofundare a relaţiilor externe cu statul român ba chiar pentru dezvoltarea unui parteneriat stategic pentru integrarea ulterioară a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Atît ideile de dezvoltare economică a statului moldovean cît şi cele care ţin de dezvoltarea politicilor externe, îi plasează pe liberalii moldoveni alături de formaţiunea condusă de social liberalul Veceslav Untilă, preşedintele Partidului Mişcarea Acţiunea Europeană. 11, 19 % din populaţie au fost convinşi de aceste idei politice ceea ce însumează 192 554 de cetăţeni. (Partidul Liberal a obţinut 9,96% 171 445 de voturi iar MAE 1,23 % - 21 109 voturi)

Rezultatele oficiale ale votului din 28 noiembrie 2010 din Republica Moldova pot fi găsite la http://cec.md/index.php?pag=page&id=43&l=.

Revenind la aritmetica electorală observăm că avem un masiv de 920 742 de cetăţeni moldoveni care optează pentru o aprofundare a relaţiilor cu Federaţia Rusă şi care îşi doresc o Moldovă puternică din punctul de vedere al statalităţii. Există aproximativ de jumătate de milion de cetăţeni moldoveni (540 878) care optează pentru actualul status quo existent de mai bine de zece ani în societatea moldavă şi un segment de 192 554 care se simt mai aproape de spaţiul românesc.

Viitoarele evoluţii ale ecuaţiei politice moldoveneşti trebuie să ţină cont că dincolo de aceste cifre sînt oameni. Oameni vii, oameni obişnuiţi care au nevoile, bucuriile şi viaţa lor. De rezolvarea acestei ecuaţii în care s-au pomenit politicienii moldoveni, depinde gradul de nevoii sau de bucurii în care ne vom afla. Căci ne-am pomenit fără să vrem că stăm în prima linie a unor fronturilor politice virtuale, fronturi ce se află doar în capul politicienilor.

460>_3544432

Întîlnirea de gradul trei, la Deauville, dintre mai marii continetului european, este analizată în fel şi chip de către comentatorii politici din România şi Republica Moldova. Ca de obicei, unii jurnalişti din România, suferă de scenarită cronică şi văd intrigii referitoare la spaţiul carpato-danubiano-pontic, trimitere subtilă la întîlnirile mai vechi de la Ialta sau Malta. O serie de colegi de la Chişinău, susţin şi ei că pe lista de priorităţi a discuţiilor dintre liderii de la Paris, Berlin şi Moscova, au fost incluse şi aspecte referitoare la situaţia din Republica Moldova şi reglementarea conflictului transnistrean. Analiştii de la Chişinău, la un moment dat opinau că în urma întîlnirii, regiunea transnistreană, va fi oferită autorităţilor de drept de la Chişinău, întreg spaţiul moldovean urmînd să facă parte din spaţiul Uniunii Europene.

Savantul american J.Allen Hynek, coordonatorul proiectului Blue Book iniţiat de forţele aeriene americane pentru cercetarea obiectelor zburătoare neidentificate, a fost cel care a lansat în limbajul de specialitate termenul de întîlnire de gradul trei. Este vorba de întîlnirea “face to face” a reprezentanţilor umani ai planetei noastre cu fiinţe extraterestre. Termenul folosit de Hynek, a intrat în limbajul curent mondial, mai ales după ce în anul 1977, regizorul american Steven Spielberg, a lansat filmul artistic, “Întîlnire de gradul trei”, la care savantul a fost consultant ştiinţific.

Metaforic vorbind, în viziunea liderilor francez şi german, spaţiul euroasiatic dominat de către Federaţia Rusă este unul departe de ceea ce se cheamă valori democratice şi europene, deci un spaţiu alienat. În cazul de faţă, adjectivul „alienat” îndeplineşte funcţia de atribut şi vine în limba română de la substantivul englez “alien” – străin, extraterestru.

Colegii de la Ziua Veche, au sesizat absolut corect tăcerea mediilor internaţionale. „Incredibil, dar adevărat. Chiar şi după 24 de ore de la încheierea Trilateralei de la Deauville, niciun post de televiziune de peste Ocean şi nicio publicaţie americană cu tiraj naţional nu a acordat atenţie convorbirilor purtate pe 19 şi 20 octombrie a.c. de Dmitri Medvedev, Nikolas Sarkozy şi Angela Merkel. Cum poate fi interpretată această tăcere imperială? De ce jurnaliştii americani au optat - cel puţin pe timpul derulării reuniunii din Normandia şi imediat după aceea - pentru silenzio stampa?”

Amănunte reale despre discuţiile purtate la Deauville nu sînt făcute publice nici în prezent. Este în schimb cunoscut faptul că s-au făcut referiri concrete la situaţia din Afganistan şi Pakistan, la lupta împotriva terorismului internaţional, la îngrijorările create de programul nuclear iranian şi la relaţiile cu Rusia.Şi nu a fost ascuns faptul că Statele Unite şi Federaţia Rusă au puncte de vedere diferite într-un număr important de probleme, precum situaţia din Georgia şi respectarea drepturilor omului. Chiar şi aşa, preşedintele Medvedev a acceptat invitaţia de a participa la Summitul NATO, din luna noiembrie din Portugalia şi a declarat că Rusia va analiza cu atenţie propunerile Alianţei Nord-Atantice privind participarea la sistemul european de apărare antirachetă.

Că s-a făcut trimitere la regiunea transnistreană, e sigur. Ceea ce nu spun colegii din români şi din moldoveni, se referă la faptul că zona de frontieră în care se află Republica Moldova, face parte din spaţiul controlat de Federaţia Rusă – un spaţiu relativ străin pentru avansatele democraţii occidentale. Spaţiu, care deşi este revendicat de diplomaţia bucureşteană în baza unor calificări lingvistice şi istorice, rămîne a fi unul în care ultimul cuvînt aparţine Moscovei. Iar liderul rus a afirmat la finalul întîlnirii de la Deauville că reglementarea conflictului transnistrean ar putea avea loc doar după alegerile din 28 noiembrie, căci “doar când va apărea o parte a negocierilor, care va avea competenţe adecvate, atunci va apărea o şansă bună de a relua procesul de negocieri“. Subtila trimitere făcută de liderul de la Kremlin, la calificările lingvistice şi istorice ale Bucureştiului pentru spaţiul pruto-nistrean, transpar din afirmaţia că “succesul (negocierilor) depinde nu doar de Rusia, dar şi de Moldova, de poziţia Transnistriei, a României şi a Uniunii Europene. Este necesar ca toate părţile să ocupe o poziţie constructivă“.

Spusele liderului de la Kremlin, sînt ca o hîrtie de turnesol a reglementării transnistreane, iar statului român cu toate calificările sale lingvistice şi istorice, îi sînt puse la îndoială poziţiile constructive. Comentatorul politic moldovean, Petru Bogatu, are dreptate atunci cînd constată că drumul reglementării transnistrene trece pe la Bucureşti, căci fără un constructivism al declaraţiilor politice româneşti în problematica transnistreană, conflictul nu va putea fi rezolvat. Partea transnistreană, din 91 şi pînă în prezent, a făcut de nenumărate ori trimiteri la declaraţii politice ale unor factori de deciziie de pe malul Dîmboviţei, declaraţii care au inflamat sau chiar au stopat procesul de negocieri.

Aşadar despre reglementarea transnistreană şi despre spaţiul pruto-nistrean doar cîteva cuvinte venite undeva la finalul întîlnirii. Cuvinte venite din partea liderului rus, adică din partea celui care are cea mai mare calificare pentru a răspunde referitor la evenimentele petrecute în arealul Comunităţii Statelor Independente. Nici pe departe o invitaţie adresată Bucureştiului de a face parte din formatul de negocieri 5 plus 2 şi nici vorbă despre o posibilă reîmpărţire a sferelor de influenţă aşa cum era sugerat.

Dacă vor fi reîmpărţiri ale sferelor de influenţă acestea vor fi la sfîrşitul anului, doar după ce moldovenii vor vota.

Pînă atunci, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, îndeamnă ca “cetăţenii Republicii Moldova trebuie să fie lăsaţi în pace, să decidă singuri pe cine vor să aleagă şi de cine vor să fie guvernaţi. Eu personal consider că nu este foarte înţelept să fie făcute asemenea declaraţii în perioada campaniei electorale de către liderii altor state în susţinerea unei sau altei forţe din Republica Moldova”. Oficialul european a subliniat că “Uniunea Europeană este interesată de desfăşurarea alegerilor libere, corecte, democratice în Republica Moldova, fără imixtiuni din exterior“.
“Considerăm că cetăţenii trebuie să aibă dreptul să decidă singuri care partid trebuie să fie la guvernare în Republica Moldova, fără imixtiuni din exterior. Din aceste motive, noi considerăm că ar fi mult mai înţelept să se abţină de la asemenea declaraţii în această perioadă“, a conchis şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova.

460>_3500809

Principala ştire care a ţinut săptămîna aceasta capul de afiş al publicaţiilor din statul vecin şi prieten, România se referă la vizita cancelarului federal Angela Merkel.

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, aflat zilele trecute într-o vizită oficială în România a transmis un mesaj important oficialilor de la Bucureşti: "Trebuie să fim siguri că acordarea vizelor la graniţele exterioare ale României se face fără corupţie, fără ilegalităţi”. Ştirea, adaugă că în cadrul discuţiilor cu oficialii de la Bucureşti a fost atinsă şi problematica referitoare la Republica Moldova. "Obiectivul nostru, ( al Germaniei ), este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm", a spus Merkel.În acelaşi timp Ministerul Afacerilor Externe român a precizat, pentru Evenimentul Zilei , că negocierile la nivel de experţi cu privire la încheierea unui tratat privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră între România şi Republica Moldova "sunt în curs de desfăşurare". "Nu este vorba despre un «tratat de frontieră», întrucât documentul nu stabileşte frontiera, ci este un instrument tehnic, ce conţine dispoziţii referitoare la probleme precum marcarea şi întreţinerea frontierei sau modul de folosire a apelor de frontieră", a spus însă MAE.

Abia delegaţia germană a plecat de la Bucureşti şi iată că vine Alexei Miller. Omul care poate printr-o mişcare a mînii sale să ţină în frigul iernii mai multe milioane de oameni. Oare această vizită are o legătură indirect cu evoluţiile din Republica Moldova? Are.

O delegatie a Gazprom condusa de directorul general al companiei ruse, Alexei Miller, soseste, miercuri, la Bucuresti - au declarat, pentru Agerpes, surse guvernamentale. Conducerea Gazprom are programate intalniri cu reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. La discutii vor participa ministrul Economiei, Ion Ariton, precum si reprezentanti ai companiei Romgaz. Vor fi abordate aspecte prinvind dezvoltarea proiectelor comune in domeniul gazelor naturale.
Aceasta intalnire are loc dupa ce, in luna iunie, Miller a discutat cu ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, despre o posibila construire pe teritoriul Romaniei a unei magistrale de tranzit in proiectul South Stream. Tot atunci a avut loc o discutie despre crearea unui depozit subteran pe teritoriul Romaniei.(Lucru despre care visează multă lume la Bucureşti, care ar vrea să îşi mai rotunjească conturile de prin străinătate.)
De altfel, Gazprom intentioneaza sa isi extinda facilitatile subterane pentru stocarea de gaze naturale din afara Rusiei la 6,5 miliarde merti cubi, pana in 2016. In prezent grupul rus dispune peste hotare de facilitati subterare de stocare cu o capacitate totala de doua miliarde metri cubi.

Vizita lui Miller la Bucureşti face parte şi din subtilele mesaje pe care Moscova le dă Bucureştiului referitor la negraţioaselor implicări ale politicienilor români în politicile de la Chişinău.

Însă cea mai interesantă ştire referitoare la relaţiile dintre România şi Republica Moldova apărea la începutul săptămînii în publicaţia România Liberă de la Bucureşti şi făcea referire la agenţia Stratfor.Jurnalistul Călin Stoica – Diaconovici afirma că potrivit unor surse anonime citate de centrul de analiză Stratfor, Statele Unite au cerut României să înfiinţeze organizaţii neguvernamentale, instituţii de presă şi instrumente care să faciliteze investiţiile în Republica Moldova, (şi numai investiţiile dar şi ceea ce se numeşte punerea Moldovei pe un ecartament European de pe care să nu mai poată fi scoasă cu uşurinţă) însă Bucureştiul nu a avut succes în acest demers - parţial din cauza crizei economice care a afectat România, dar şi ca urmare a crizei politice interne. De aici şi întrebarea retorică din titlul articolului, a eşuat România în Republica Moldova?

Se pare că da. Confirmarea acestui eşec, o confirmare indirectă, vine chiar din gura cancelarul german care a făcut o precizare de maximă importanţă politică pentru clasa politică de la Bucureşti legată de problematica referitoare la Republica Moldova. Se ştie că Bucureştiul a evitat de mulţi ani să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, fapt care alimentează acuzaţiile anumitor cercuri politice de la Chişinău că politicienii din România ar avea intenţii revizioniste. Nu numai comuniştii lui Voronin, ci şi o parte a taberei pro-europene a solicitat Bucureştiului să înlăture toate speculaţiile nedorite semnând tratatul de frontieră. Este semnificativ că primul ministru Vlad Filat, în pofida liniei adopate de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, s-a pronunţat la rândul său în favoarea tratatului. Or, marţi la Bucureşti, şeful executivului german a formulat un îndemn cât se poate de clar: „Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta este direcţia în care trebuie să continuăm."

Cristian Ghine de la Centrul Român de Politici Europene notează şi el cu mult regret că pe partea de cooperare directă rezultatele sînt puţine. Dacă “pe partea de diplomaţie ne mişcăm rezonabil, adică, la un nivel puţin vizibil, tot promovăm Moldova pe agenda UE, am organizat un grup de state membre prietene ale Moldovei. Pe partea de cooperare directă rezultatele sunt mai puţine. Există aici un entuziasm urmat de lipsă de acţiune, situaţie enervantă, dat fiind că fereastra de oportunitate dată de un guvern prooccidental la Chişinău s-ar putea închide după alegerile din noiembrie. Cu alte cuvinte, se poate să fi pierdut timpul în discuţii şi planuri”, notează Ghinea.
“Diverse ministere de la Bucureşti au semnat acorduri de cooperare cu omoloagele de la Chişinău, dar nu există nimeni care să urmărească ce se face concret şi nici un plan care să integreze toate aceste eforturi. Unele dintre aceste acorduri nici nu sunt publice, de trebuie să ne certăm cu ei să le obţinem, asta când nu ni le dau cei din Moldova direct. Exemplu tipic de prostie birocratică: nici măcar atunci când facem ceva nu lăsăm informaţia să circule. Că tot vorbeam de o strategie unitară, planul de acţiuni trimis de MAE român ca propunere la Chişinău este foarte slab şi e mai degrabă o listă cu declaraţii de intenţii decât acţiuni concrete. E jenant ca Moldova să aibă o listă de acţiuni pentru integrare europeană mai concretă şi aplicată cu Lituania decât e cea propusă de România. Deci, semnal pentru MAE român: nu mai aşteptaţi feedback de la Chişinău pe propunerea de plan de acţiuni trimisă, pentru că oamenilor de acolo le e jenă să vă spună în faţă că e o prostie, că aşteptau altceva şi că trebuie pornit de la zero cu acest plan. Adică, staţi de vorbă cu ei şi puneţi pe hârtie ceva acţiuni concrete, în funcţie de nevoile lor.
Şi poate ne hotărâm odată ce vrem să facem cu cele 100 milioane de euro pe care le-am promis Moldovei. Preşedintele Băsescu a făcut această promisiune în ianuarie, ne apropiem de finele anului şi nu avem nici măcar o strategie, darămite ceva proiecte de arătat concret publicului moldovean. Cu excepţia celor 8 milioane de euro oferite ca ajutor pentru sinistraţii de la inundaţii, bani scoşi din fondul de rezervă al Guvernului (de ce de acolo, nu bugetasem banii pentru Moldova separat pe anul ăsta?). Doar nu aşteptăm să se întâmple ceva inundaţii anual în Moldova ca să sărim cu banii, pentru că altfel nu ştim şi nu putem să-i cheltuim! Apropo de promisiunile preşedintelui Băsescu, tot în ianuarie promitea, la Chişinău, că România va face rost de 30 milioane de euro bani europeni, pentru linia electrică de 400 KW care să plece de la Suceava spre Moldova. Şi tot atunci punea pe masă conducta de gaze Dochia-Ungheni-Iaşi, care să lege reţeaua din România de cea de peste Prut. Doar aceste proiecte ar face Moldova semnificativ mai puţin dependentă de Ucraina şi Rusia la capitolul energie, pentru că, în caz de urgenţă, i-am putea alimenta. Din câte ştiu, nu s-a mişcat nimic pentru găsirea acelor bani şi suntem în octombrie. Vorba reclamei, ne mişcăm şi noi mai cu talent?”

Declaraţia cancelarului german Angela Merkel, “trebuie să fim siguri că acordarea vizelor la graniţele exterioare ale României se face fără corupţie, fără ilegalităţi”, pune sub semnul întrebării modul de acordare a vizelor româneşti către cetăţenii moldoveni prin intermediul celor trei Consulate româneşti deschise pe terioriul statului moldav. Totodată declaraţia conţine şi o notă subtil critică la modalităţile de acordare a cetăţeniei române cetăţenilor moldoveni.

Talentatele mişcări ale diplomaţiei româneşti se lasă aşteptate. Previziunile interne făcute de sociologi pentru partidele care vor participa la competiţia politică din 28 noiembrie ne relevă faptul că aceste mişcări nu vor veni prea curînd. Într-o recent conferinţă de presă a viitorului preşedinte al Parlamentului de la Chişinău, Vladimir Voronin, acesta afirma sec că “relaţiile cu România vor fi construite aşa cum trebuie să fie relaţiile între statele vecine, în baza principiului de respect reciproc, recunoaşterii suveranităţii, integrităţii teritoriale, în baza unui tratat internaţional serios. Aşa vom construi relaţiile cu România“.

În situaţia creată consider că asumatul rol al statului român, de avocat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană este unul compromis. Acest rol poate fi asumat de către un alt important actor din regiune, un stat care nu are interese atît de pregnante în Republica Moldova dar care a făcut în tăcere, cu răbdare şi cu multă chibzuinţă multe lucruri bune pentru transformările de mentalitate necesare în Moldova, Polonia. Dar despre rolul Poloniei în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova cu altă ocazie.

Evenimentele petrecute in ultima perioada in Republica Moldova au fost dintre acelea care au nevoie de analiza in timp. Analiza emotionala a unor comentatori politici autohtoni care practica analiza la comanda, face ca nu toate implicatiile si conexiunile sa apara in raza reflectorului. E nevoie de timp ca sa poti face relationarea cu alte evenimente care au urmat.

Principale evenimente prin care a trecut Moldova tin in primul rind de data de 5 septembrie si neprezenta la urne a cetatenilor moldoveni. De aici si reconfigurarea mesajelor politice, si brusca activizare a unor persoane care de obicei preferau sa ramina in umbra, dar si atacurile la care este supusa ideia referitoare la consolidarea pozitiilor Republicii Moldova in spatiul estic.

Referendumul este lespedea de pe mormintul aliantei. Despre morti numai de bine, spune un aforism, defuncta coalitie de partide care i-a scos de la putere pe comunistii moldoveni, are parte de o singura lauda - a demonstrat ca aliantele neideologice in Republica Moldova nu pot supravietui. Daca liberalii moldoveni, liberal-democratii si social-liberalii lui Urecheanu mai incapeau in aceiasi teaca, taisul ascutit al social democratilor condusi de Diacov nu putea ramine la nesfirsit alaturi. Partidul Democrat ramine a fi condus din umbra de catre Dumitru Diacov, care este presedinte de onoare si nu onorific. Diferenta, sesizata corect de domnia sa, face ca rolul lui Marian Lupu sa fie unul important insa nu hotaritor.

Esecul din data de 5 septembrie, inca neasumat de totalitatea formatiunilor politice din AIE, confirma si faptul ca cei patru lideri politici sint gata de negocieri cu opozitia politica din Moldova. Din pacate, comunistii moldoveni nu isi doresc tratative in acest moment, cerind doar alegeri parlamentare anticipate. Insistenta comunistilor duce la o incrincenare a majoritarilor din actualul legislativ spre a schimba cit mai multe din regulile electorale existente. Si in ciuda avertismentelor facute de reprezentantul special al Uniunii Europene la Chisinau, inca odata, regulile de joc au fost schimbate. Cercul vicios continua caci, colac peste pupaza, presa este aratata cu degetul si amenintata; presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu in mod public, cere in cadrul unui interviu in direct la institutia publica de televiziune mai multa activitate din partea CCA, iar acestia brusc sanctioneaza o institutie de televiziune apropiata opozitiei pentru lipsa de pluralism politic.

Campania electorala ramine a fi una in forta cu multe lovituri subcentura din partea tuturor celor prezenti in ring. Absolut sigur ca fiecare pugilist va fi singur impotriva celorlalti. Nici un pact de neagresiune nu va feri componentele aliantei de atacuri reciproce. Premierul Filat, cel care va administra in perioada alegerilor parlamentare buna organizare a scrutinului, va fi cel care va primi in curtea sa toate pisicile moarte: nemultumiri, reprosuri, amenintari. Responsabilitatea sa va fi una egala cu cea a liderului comunistilor in timpul ultimelor alegeri parlamentare. Daca nu mai mare. Caci in acest caz este vorba de creditul de incredere acordat de liderii partidelor europene din PPE cu care premierul s-a intilnit si care sigur vor sta cu ochii pe calitatea desfasurarii alegerilor in Moldova.

Ca ecuatia politica moldoveneasca sa fie si mai complicata se observa o schimbare de mesaj a Partidului Umanist care pune punctual pe i afirmind ceea ce cu toti stiam : regele e gol, iar integrarea europeana a Moldovei doar un mit care nu poate fi atins usor. Umanistii moldoveni, in simplitatea mesajului lor arata ca e putin probabil ca moldovenii sa fie imbratisati de comunitatea europeana caci aceasta are multiplele ei probleme. Arata ca locul moldovenilor e alaturi de cei cu care a mai fost si pe care-i cunoaste. Si demonstreaza ca nu e rational sa dai vrabia din mina pentru cioara de pe gard. Confirmarea ca mesajele umanistilor prind la public, vine de la sporirea atacurilor la care este supusa insasi ideia de reorientare a politicii externe moldovenesti. Comentatori politici, experti, lideri de opinie, in sfirsit, oricui nu-i este lene, e invitat sa arunce piatra. Si sa arunce galeata cu laturi. Invitat sa spurce.. Umbrele din spatele unor lideri moldoveni incep sa apara in public criticind la rindul lor ideia. Si pentru ca argumentele critice sa fie mai pertinente sint invitati si expertii romani. SIS-ul da si el o mina de ajutor. Pentru prima data in istoria contemporana a Republicii Moldova, un vicedirector al celei mai inteligente institutii a statului apare in public pentru a-si critica fosti administratori ai sistemului. Tirul la care sint supusi umanistii moldoveni pare a spune ca mesajul lor e bun si ca este cartea cu care vor intra in viiotrul Parlament.

Referendumul le-a dat comunistilor moldoveni, posibilitatea sa constientizeze faptul ca le revine intreaga responsabilitate pentru ca dupa viitoarele alegeri parlamentare sa gasesca suficiente resurse de comunicare cu alte forte politice pentru a da un nou curs de dezvoltare pentru Republica Moldova. Comunistii care au scapat ca prin minune de complicatiile legate de desemnarea unui candidat pentru cursa catre fotoliul de sef al statului vor fi cei care volens nolens vor avea asul castigator in mina lor. Ei trebuie insa sa inteleaga ca giumbuslucurile politice nu prind la publicul moldovean, asa cum nu prind nici indraznelile si vanitatile. Presedintele interimar Mihai Ghimpu a intuit corect: populatia a oboist de atita politica. Au venit alte timpuri. Timpurile in care coalitiile trebuie sa se faca nu pentru a da darima ci pentru a construe viitorul copiilor nostri. Viitorul incepe azi.

Next Page