Spectacolul poate să înceapă! Actorii sînt deja cunoscuţi, iar piesa e veche. La Chişinău partidele politice încep să se înregistreze pentru o nouă participare în campania electorală. Rînd pe rînd, comuniştii moldoveni, creştin democraţii, susţinătorii lui Serafim Urechean, liberalii şi liberal democraţii au apărut surîzători în faţa Comisiei Electorale Centrale şi în faţa presei pentru a spune că vor cîştiga alegerile parlamentare anticipate din Moldova.
Parcă ne-au mai spus acelaşi lucru şi în primăvară, nu-i aşa?
Zîmbetele liderilor de partid sau ale reprezentanţilor lor, ascund însă îngrijorări. Să le luăm pe rînd.
Liberal democraţii moldoveni sînt îngrijoraţi la maximum de numirea prin decret prezidenţial a lui Iurie Roşca în funcţia de vice prim ministru. Roşca, persoană care ţine la promisiunile pe care le face, a afirmat public că va lupta din toate puterile sale cu noii corupţi, referirea era făcută pentru liderul PLDM, Vlad Filat. Agresiunea lui Roşca faţă de Filat este una relativ recentă şi a apărut ca urmare a încălcării unor promisiuni prin care PLDM se angaja că nu vor atrage reprezentanţe teritoriale PPCD, de aici şi discursul mediatic extrem de dur venit la adresa lui Filat şi compania.
La rîndul lor liberalii moldoveni sînt îngrijoraţi vis-a-vis de atacurile comuniştilor faţă de persoana primarului de Chişinău. De fapt, Dorin Chirtoacă ar fi făcut mai multe pentru municipalitate dacă ar fi fost lăsat să facă şi dacă ar fi avut echipa proprie. Puţini comentatori politici au la cunoştiinţă faptul că întreg eşalonul doi de funcţionari ai Primăriei municipiului Chişinău au fost aduşi de către Serafim Urechean încă de prin anii 90, se poate presupune că şi în prezent aceştia încă mai răspund apelurilor telefonice sau nu ale lui Urechean.
Oare de ce or fi îngrijoraţi cei de la AMN? Parcă nu ar fi motiv de îngrijorare căci, nu-i aşa, potrivit lui Urechean marea majoritate a primăriilor din Moldova sînt cu ei. Rezultatul modest obţinut de AMN la ultimele alegeri parlamentare, şi asta în ciuda fraudărilor, ne demonstrează faptul că lucrurile nu sînt chiar aşa. Şi colac peste pupăză, certurile interne referitoare la alcătuirea listei electorale ne spun că turaţiile electorale ale acestui partid nu vor fi la maximum.
Şi creştin democraţii sînt îngrijoraţi, chiar dacă Iurie Roşca a devenit vice prim ministru şi gurile rele vorbesc deja despre un acces la resurse administrative pentru PPCD, previziunile nu sînt tocmai roz. Ultima campanie electorală a demonstrat că electoratul moldav nu poate încă să depăşească angoasa provocată de aşa numita trădare a lui Roşca (huiduielile adresate liderului PPCD în parcul public al Chişinăului despre asta vorbeşte) Că a fost trădare sau calcul politic la rece, altădată.
Iar la rîndul lor comuniştii moldoveni sînt îngrijoraţi, chiar dacă nu arată, de plecarea din rîndurile lor a lui Marian Lupu. Lupu şi echipa lui, a reuşit să atragă un număr mare de votanţi către PCRM şi asta datorită dorinţei moldovenilor de a avea un preşedinte de ţară de o altă factură. E sigur că PCRM-ul va accede în viitorul Parlament al ţării, însă în acest moment nu mai putem vorbi că această formaţiune politică va avea o majoritate simplă în legislativul moldav. Şi este la fel de sigur că o parte din simpatizanţii comuniştilor vor vota de această dată cu Partidul Democrat, partid care s-a pus la dispoziţia fostului spicher.
Acestea sînt îngrijorările. Ăştia sînt actorii. Ce va fi pînă la urmă, depinde în mare măsură de comportamentul şi resursele administrative, financiare şi capitalul uman al fiecărei formaţiuni politice. Dar şi de condiţiile meteorologice, căci dacă va ploua pe 29 iulie va fi prezenţă la vot, dacă nu, Dumnezeu cu mila. Dar despre meteorologie şi comportament electoral altădată.

Victor Nichituş

Radio Nova

Temperaturile politice din Republica Moldova încep să crească. Mai ales că ultimul eveniment al vieţii politice de pe malul rîului Bîc (căci prin Chişinău, ca şi la Bucureşti, trece o apă curgătoare, însă de dimensiuni mult mai reduse) este retragerea fostului spicher al Parlamentului, Marian Lupu, din rîndurile Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, deci şi din grupul parlamentar comunist.
Cronica unei retrageri anunţate, au numit cronicari politici moldoveni, gestul înaltei oficialităţi. De înalt, Lupu e înalt, la cei peste doi metri ai săi nu are nevoie de pază de corp şi dat fiind faptul, şi-a permis să făcă multe băi prin satele Moldovei în căutare de simpatizanţi pentru PCRM. Şi i-a găsit. Sondajele de opinie realizate de către Institutul de Politici Publice de la Chişinău, arată că o bună parte din voturile absorbite la 5 aprilie de către comuniştii moldoveni se datorează şi carismei lui Marian Lupu. Ca un adevărat Petre Roman, el a reuşit să atragă atît privirile electoratului feminin din Moldova dar şi să propună viziuni social democrate de dezvoltare a Moldovei de peste Prut. Moldovenii au optat masiv pentru PCRM, gîndind că în fruntea statului moldav va ajunge Lupu.
Pentru că lupul ajunge destul de rar paznic la stînă, gîndurile electoratului moldovean au fost rapid curmate de către liderul maxim al comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin care la plenara Comitetului Central al formaţiunii pe care o conduce, a propus-o drept candidat la funcţia de şef al statului pe Zinaida Greceanîi. Gestul preşedintelui Voronin, unul firesc de altfel, vine să confirme faptul că dorinţele lui Marian Lupu de reformare a PCRM nu au fost pe placul conducerii partidului din care făcea parte.
Aducem aminte că pe parcursul anului 2006, Marian Lupu a făcut afirmaţii neplăcute pentru urechile şefilor săi de partid referitoare la necesitatea reformării interne a Partidului Comuniştilor. Declaraţiile erau însă în conformitate cu doleanţele partidelor parlamentare care în 2005 au votat pentru realegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Atunci atît liderul PPCD, Iurie Roşca, cît şi liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov, au solicitat ca în schimbul votului lor să se realizeze unele reforme de ordin politic atît în societate cît şi în comportamentul PCRM.

Aşteptat, anunţat şi prevăzut, retragerea sprijinului politic acordat de Lupu, comuniştilor moldoveni, mai vine să întărească convingerea că aşteptările reprezentanţilor unor organisme europene şi americane la un posibil comportament civilizat din partea formaţiunii conduse de Voronin au fost false. Prezentă la Chişinău o delegaţie a Consiliului Europei condusă de Josette Durrieu, co-raportoarea pentru Republica Moldova a Comisiei de monitorizare a Consiliului Europei, a criticat dur realităţile moldoveneşti mai ales că delegaţia oficială nu a fost primită de către Vladimir Voronin. (Amănunte puteţi găsi aici http://www.unimedia.md/?mod=news&id=11336 )
Adept al toleranţei politice şi al compromisului, Marian Lupu a decalarat că divizarea care are loc actualmente în societatea moldovenescă între patrioţi şi trădători, statalişti şi unionişti, este un mijloc de manipulare folosit de către comuniştii moldoveni şi că interesul naţional al statului moldav nu poate fi monopolizat de un singur partid. Cunoscător din interior a ceea ce s-a petrecut la 7 aprilie în Chişinău, cînd ocupa încă fotoliul de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a specificat că după aceste evenimente deşi au fost aduse o serie de învinuiri reciproce nu au fost aduse şi probe.Cel care spune a, trebuie să spună şi b, a adăugat Lupu, atît timp cît probele necesare nu sînt prezentate trebuie respectat principiul constituţional care se referă la prezumpţia nevinovăţiei, a concluzionat el.

Opoziţia parlamentară a calificat plecarea lui Lupu din PCRM drept “o schema a comuniştilor”, menită să aducă mai multe mandate PCRM în viitorul legislativ moldovean. Există deja unele comentarii care vorbesc despre o posibilă aderare a ex-spicherului la Partidul Democrat cunoscut în viaţa politică moldavă pentru apetenţa sa spre compromis politic.(Vezi http://www.stireazilei.md/c-0-592 )
Ce este însă sigur e faptul că odată cu plecarea sa comuniştii moldoveni vor pierde o bună parte din simpatizanţi.
La Chişinău canicula e în toi. Şi chiar dacă sînt 34 de grade Celsius la umbră, e nimic în comparaţie cu temperaturile care vor urma. Meteorologii anunţă un timp canicular, fără ploi şi secetă. Semn că vara asta, nimeni nu pleacă la mare.

Un grup de tineri absolventi ai programului de liderism politic al IDIS Viitorul organizeaza o expozitie de fotografi dedicata deportarilor din 1949. Gloria Jigau, este cea care a fost la Radio Nova Chisinau, spre a vorbi despre acest eveniment care va avea loc maine la Muzeul de istorie naturala din Chisinau.
Seria de fotografii contine portrete ale persoanelor deportate din RSSM in 1949. Peste 40 de mii de persoane au fost deportate in acel an.
Regimul totalitar sovietic a folosit deportările în calitate de metodă sălbatică de promovare a politicii în sfera socială şi în sfera politicii externe. Erau deportaţi oamenii care nu conveneau regimului din motive ideologice. Familii întregi - copii, bătrâni, oameni bolnavi - au fost urcaţi în vagoane şi duşi în regiuni puţin prielnice sau chiar neprielnice pentru viaţă. În schimb, cei rămaşi se transformau în oameni docili şi aserviţi puterii.
RSSM a cunoscut patru valuri masive de deportări, deşi documentele de arhivă arată că familii întregi erau “strămutate” practic în fiecare lună. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, adică acum 60 de ani, comuniştii au pornit al treilea val de deportări. În februarie 1949, avusese loc congresul al II-lea al partidului comunist din Moldova, care a luat decizia de a colectiviza agricultura. Puţin mai târziu, reprezentantul PC în Moldova a emis hotărârea specială nr. 509 “Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, foşti moşieri şi de mari comercianţi”. Initial in listă au fost incluse 11.212 familii.
Termenul de “chiabur” - ţăran înstărit, care avea loturi de pământ mai întinse - a fost introdus în URSS încă din anii 1930. În RSSM, însă, nimeni nu se includea sub această noţiune, fiindcă ţăranii din Basarabia aveau puţin pământ. De aceea, în Basarabia, chiaburi au fost declaraţi toţi cei care au colaborat cu administraţia românească şi aşa-numiţii trădători ai patriei sovietice etc.
Listele erau alcătuite de aşa-zisa “troică” - secretarul organizaţiei de partid din localitate, preşedintele consiliului sătesc sau orăşenesc şi reprezentatul NKVD-ului. Documentele de arhivă demonstrează că aceste liste au fost făcute abuziv, pe principii subiective. Dacă cineva era în conflict cu unul din “troică”, era deportat imediat.Deportările au fost realizate de Ministerul Securităţii de Stat al RSSM, pe atunci în frunte cu Mordoveţ. Istoricul Anton Moraru, descrie foarte exact modul în care operau securiştii sovietici: “Arestările s-au făcut noaptea cu forţele soldaţilor veniţi în sate cu maşinile. Unii cetăţeni care au încercat să scape cu fuga au fost împuşcaţi. Gospodarii arestaţi împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcaţi cu forţa în vagoane pentru vite şi duşi. Toate bunurile - casele, utilajul ţăranilor deportaţi - au fost transmise în colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofiţerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc. Mulţi dintre gospodarii deportaţi nu au mai revenit în patrie, au fost împuşcaţi pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufletească, de muncă peste puterile lor.”
Dacă la 1 februarie 1949 erau colectivizate numai 22% din gospodăriile ţărăneşti, în luna decembrie 1949 - 82,3%. De frica deportărilor, ţăranii au fost nevoiţi să intre în colhozuri, în numai cinci-şase luni fiind formate 1.743 colhozuri, care întruneau 306.400 gospodării ţărăneşti. Planul de colectivizare a fost depăşit de două ori.
În primul rând, toţi istoricii din Republica Moldova, cu mici excepţii, condamnă această politică antiumană, îndreptată împotriva oamenilor, care nu justifică în nici un fel reformele şi transformările din agricultură. De fapt, au fost deportaţi cei mai buni gospodari, în sate rămânând oamenii săraci, mai puţin harnici, dar devotaţi până în măduva oaselor regimului comunist. În al doilea rând, colectivizarea agriculturii a demonstrat că a avut numai efecte negative. Experienţa altor ţări socialiste arată că munca individuală şi ţăranii necolectivizaţi au dat dovadă întotdeauna de o mai mare productivitate a muncii. Munca colectivă în colhozuri avea multe elemente negative, precum nepăsarea faţă de roadă, înstrăinarea producătorului faţă de obiectul muncii etc. În al treilea rând, valul deportării din 1949 a fost, fără îndoială, o crimă comisă de regimul leninisto-stalinist faţă de umanitate. Dacă “troica” te declara chiabur, atunci nu mai aveai căi de scăpare. Erai categorisit duşman al poporului şi trimis la munci grele în Siberia sau Kazahstanul de nord.
Interviul de astazi trebuie mai mai putin. Poate mai mult ar trebui privite acele imagini. Fotografiile sint cele care ar trebui sa va faca sa simiti tot ceea ce au simtit deportatii.
Oare ce au simtit parintii lui Dumitru Diacov, ex spicherul Parlamentului de la Chisinau, presedinte al Partidului Democrat, cind in urma cu 60 de ani au fost ridicati de la casele lor si trimisi in Kazahstan? Cum au privit ei in urma, la casa si acareturile lasate de izbeliste? Oare cum s-a simtit tinarul Dumitru Diacov, care s-a nascut in Kazahstan cind pentru prima data a venit inapoi, acasa, in Moldova? Cum pot fi oare redate emotiile vederii unor locuri despre care ai stiut doar din povestile parintilor? trebuie de aminti ca in timpul URSS, deportatii nu aveau initial voie sa vina in regiunea din care au fost ridicati.
Gloria Jigau, incearca sa va explice toate acestea. Atit cit pricepe un tinar care a citit cartile de istorie. Despre zbuciumul si trairile sufletesti, despre drama inerioara a deportatilor si a copiilor care au stiut doar din istorii Moldova, poate alta data...

Responsabilitatea provocării alegerilor anticipate în Republica Moldova le revine celor trei partide de opoziţie din Parlamentul Republicii Moldova, PLDM, PL şi AMN. Trebuie însă să arătăm cu degetul şi la PCRM care, prin acţiunile efectuate nu a făcut nici un pas spre o apropiere de cerințele înaintate public de către cele trei formaţiuni politice - eliberarea deţinuţilor politici, accesul la instituţia publică a audiovizualului Tele radio Moldova precum şi retragerea acuzaţiilor de lovitură de stat, acuzaţii făcute de către preşedintele PCRM, Vladimir Voronin.
Cei trei lideri politici, Filat, Ghimpu şi Urechean, au înaintat cerinţele lor conducerii Republicii Moldova încă din data de 7 aprilie. Intoleranţa politică de care a dat dovadă conducerea PCRM face ca cei trei să aleagă singurul comportament politically correct pentru membrii de rînd ai partidelor lor dar şi pentru alegătorii lor, să fie cel care a făcut posibile alegerile anticipate.
La toleranţă se răspunde cu toleranţă. Intoleranţa atrage după ea intoleranţă. Simplu şi logic. Aceste metode comportamentale se pare însă că nu au funcţionat sau poate cu bună ştiinţă PCRM a împins în colţul anticipatelor pe cei trei lideri liberali.
Presiunea mediatică la care au fost supuşi cei trei lideri a fost una imensă, o presiune atît din partea presei necomuniste pe de o parte, dar şi a presei apropiate partidului de guvernămînt din Moldova pe de altă parte. Au existat desigur şi grupuri de presiune din partea bloggerilor, din societăţii civile care au militat pentru anticipate dar şi, potrivit unor deputaţi care au dorit să îşi pastreze anonimatul, tot felul de şicane birocratice venite din partea unor instituţii publice de control.
În spaţiul virtual AU circulat ameninţări la adresa posibililor deputaţi care ar fi putut vota pentru candidatul PCRM. Glume de prost gust, pot afirma unii - dar dacă aceste glume sînt reale, ce ne facem?
Anticipatele din Moldova reprezintă însă o şansă în plus pentru toate partidele politice care nu au trecut pragul accederi în parlament, prag care este unul ridicat pentru o ţară ca Republica Moldova, de 6 la sută. Pînă acum şi-au arătat disponibilitatea de a participa la anticipate PPCD-ul, PD-ul, PSD-ul (declaratiile le găsiţi la victornichitus.podomatic.com). Se pare că şi alte mişcări politice vor profita de această reeditare a competiţiei electorale.
Însă tendinţele de comportament politic existente în societatea moldavă ne vorbesc despre o radicalizare a electoratului, despre o viziune în alb şi negru. Chiar dacă unii compentatori şi lideri politici ne spun că este loc pentru toată lumea sub soare, să te aştepţi în aceste momente la viziuni colorate din partea electorului, nu are rost. Deşi nu am cunoştiinţă despre rezultatele vreunui sondaj de opinie realizat în ultimul timp la Chişinău (ştiu că s-a făcut însă rezultatele nu sînt publice) se pare că centrul politic moldav s-a prăbuşit. PD-ul, PSD-ul, UCM-ul au reuşit printr-un mesaj politic evaziv să trezească într-atît neîncrederea electoratului încît nici măcar un ratingul avut de domnul Tarlev la îceput de campani, nu a fost în stare să salveze mişcarea social democrată moldovenească. Chiar dacă unii au cîntat prohodul formaţiunii conduse de Iurie Roşca, trebuie însă să spunem că PPCD-ul a avut o campanie electorală care s-a bazat mai mult pe tineri, vechea gardă a partidului păstrîndu-şi parcă puterile pentru mai tîrziu. E de anticipat că în viitoarea campanie tacticile vor fi schimbate iar versatilitatea politică a domnilor Secăreanu, Cubreacov şi Roşca vor da ceva de furcă celorlalţi pugilişti politici.
În ringul de box pentru a încasa upercuturile PCRM-ului pînă la urmă vor intra formaţiunile responsabile de provocarea alegerilor anticipate. Va fi un meci de box inegal, între o categoria grea comunistă şi o categorie inferioară din punct de vedere al ponderii, cea uşoară - liberală. Liberalii vor fi cei care vor primii în plină faţă croşeurile de (la) stînga comunistă. Iar loviturile sub centură vor exista cu siguranţă căci adevăratul meci abia începe. Un lucru este sigur, pugiliştii nu se vor menaja, absolut deloc şi de aceia încă de pe acum e indicată prezenţa unui arbitru de clasă superioară. De preferabil din Statele Unite. Dar şi medici. De la FMI.

Victor Nichitus

N.A. În imagine Joe Frazer îi atinge un upercut de dreapta lui Casisus Clay.

Liderul Partidului Social Democrat din Moldova, Dumitru Braghiş, a declarat la Radio Nova Chişinău, că alegerile anticipate din acest an sînt o şansă pentru reabilitarea mişcării social democrate din Republica Moldova. El a adăugat că poartă discuţii cu Dumitru Diacov, şeful Partidului Democrat şi cu Mihai Petrache, vicepreşedintele Uniunii Centriste din Moldova, pentru participarea pe o listă comună la viitoarele alegeri anticipate. Potrivit lui, alegerile anticipate ar putea avea loc în luna august însă datorită prezenţei slabe a electoratului la urne, ele ar putea fi repetate. Acest scenariu, Braghiş susţine că ar fi în intersul Partiduluiu Comuniştilor din Republica Moldova, care ar urmări denigrarea partidelor necomuniste şi acuzarea lor de irosirea resurselor financiare ale statului. Braghiş a recomandat actualului legislativ moldovean să stabilească o dată mai tîrzie a alegerilor anticipate sugerînd începutului lunii octombrie. Fostul premier moldovean a recomandat deasemenea actualilor deputaţi să adopte legi anti criză, care să poată redresa situaţia delicată în care se află economia moldavă.
Dumitru Braghiş, consideră că lipsa de comunicare politică manifestată de către actualii conducători ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova este datorată unei dorinţe a acestora de a provoca anticipatele. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat scoaterea ţării din criza economică, elita partidului de guvernămînt l-ar fi numit preşedinte pe Marian Lupu, persoană care a atras multe voturi către comuniştii moldoveni. Prezenţa lui Lupu în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al statului împreună cu negocieri între comunişti şi opoziţia liberală ar fi fost o posibilitate de evitare a acestei crize politice, a completat Braghiş.
În condiţiile în care criza economică din ţară începe să capete proporţii, iar criza politică se adînceşte, sarcina partidelor necomuniste de a trece pragul electoral la viitorul scrutin este dificilă. Discursul electoral al comuniştilor va fi unul deosebit de virulent, iar principalii vinovaţi de starea dificilă din ţară vor fi făcuţi candidaţii partidelor necomuniste, a specificat liderul social democrat. De asemenea, Braghiş a sugerat faptul că viitoarea campanie electorală va fi dificilă şi din cauza crizei economice care afectează resursele financiare ale tuturor partidelor necomuniste.
Acest factor este unul care poate coaliza partidele care împărtășesc aceiași doctrină politică şi care în aceste momente ar putea fuziona sau participa pe o listă comună la viitoarele alegeri, a adăugat el.
Important este ca semnalele care vin din exterior, de la diferitele internaționale la care partidele moldoveneşti sînt afiliate, să fie rapide şi urmate de acţiuni concrete, a concluzionat Dumitru Braghiş.
(Reprezentanţii Internaţionalei Socialiste, au fost prezenţi anul trecut în Republica Moldova şi au purtat negocieri cu Partidul Democrat şi cu Partidul Social Democrat pentru formarea unui singur pol social democrat în Moldova. N.A

Lipsa de toleranţă politică pe care o au liderii politici din Republica Moldova a făcut posibilă criza politică în care ne aflăm cu toţii, a declarat la Radio Nova, comentatorul politic independent, Oleg Cristal.
Alegerile anticipate sînt iminente căci la 28 mai, nu va fi găsit compromisul politic necesar pentru alegerea preşedintelui ţării. Este cît se poate de sigur că nu a fost timp şi nici comunicare între partidul învingător în alegeri şi opoziţia politică, pentru a se depăşi această criză politică a adăugat Cristal.
Alegerile anticipate vor extremiza şi mai mult electoratul moldav, un electorat care nu este încă capabil să deosebească alte culori în afară de alb şi negru. Realităţile virtuale create artificial de către tehnologii politici au făcut posibile realităţi postelectorale nedorite de nici un partid politic parlamentar. Nici un partid nu îşi doreşte cu adevărat alegerile anticipate. Putem spune că politicienii moldoveni şi-au săpat singuri groapa, a adăugat Oleg Cristal.
Referindu-se la situaţia dificilă în care se află partidele de orientare social democrată din Republica Moldova, Cristal a spus că vinovaţi pentru eşecul social democraţiei în Moldova se fac liderii acestor partide politce care nu au ştiut, pe un fundal electoral dur şi und discurs politic extremizat, să se facă auziţi. Tehnicile electorale folosite de către Uniunea Centristă, de exemplu, au fost slabe, a concretizat Cristal. Formaţiunea condusă de Tarlev putea avea un scor mai ridicat în alegeri mai ales că era cotată la aproximativ 10 %, a avut însă o campanie electorală slabă a mai spus specialistul.
Pronosticînd comportamentul partidelor politice din Moldova în viitoarea campanie electorală, Oleg Cristal a adăugat că va fi un comportament şi mai radicalizat căci mesajele politice promovate de către partidele politice vor fi extrem de radicale. Va fi greu pentru partidele poltice de pe centru să se facă auzite. Aceasta poate fi şi explicaţia pentru care Eduard Muşuc, un reprezentat important al mişcării social democrate din Moldova a aderat la PCRM.
Făcînd trimitre la faptul că un fost deputat social democrat a aruncat cu ouă în Eduard Muşuc în timp ce acesta susţinea o conferinţă de presă, Cristal a afirmat că gestul este unul simbolic care vorbeşte despre radicalizarea discursului şi comportamentului politic în Republica Moldova. Este posibil ca alegătorul obişnuit să cadă în capcana aceasta şi comportamentele relativ calme ale cetăţeanului simplu în raport cu actele politice să crească în intensitate, agresivitatea actului poltic duce la creşterea agresivităţii în societate, a concretizat Oleg Cristal.

Sînt un om de stînga. În Republica Moldova dacă spui treaba asta în public e periculos. Poţi fi oprit pe stradă şi înjurat. De unii. Pentru că la putere în Moldova sînt comuniştii moldoveni care nu sînt chiar de stînga, poţi fi înjurat şi de către simpatizanţii acestora.
Sînt de stînga, adică cred în morală, etică şi echitate, cred în valori ca libertate, egalitate, fraternitate. Am crescut cu Jack London, Charles Dickens, şi cu André Gide, Romain Rolland sau André Malraux. Am învăţat să cred că este firesc să îl ajuţi de cel de lîngă tine, am învăţat pe banii statului şi consider că e firesc să mă duc şi să lucrez acolo unde statul mă repartizează, am beneficiat de servicii de sănătate gratuite şi consider că e firesc ca din banii mei să achit o cotizaţie pentru sănătate pe care statul o va folosi pentru ca să îi însănătoşească pe alţii.
Sînt acestea, lucruri pentru care să merit a fi oprit pe stradă şi înjurat? Consider că nu. Dacă cineva o va face înseamnă că valorile social democraţiei nu sînt cunoscute şi deci nu sînt recunoscute, de către societatea moldovenească. Sau poate ele sînt cunoscute prea bine căci altfel de ce toată lumea în Moldova vorbeşte despre faptul că înainte, adică pe vremea Uniunii Sovietice, pe vremea comuniştilor sovietici, era mai bine. Dacă aceste valori sînt cunoscute şi recunoscute, de unde atunci această intoleranţă? Răspunsul e simplu, poate că stînga nu e la modă. Sau, şi cred că aici găsim răspunsul la multe din problemele pe care le are viaţa politică din Republica Moldova, politicile implementate de către comuniştii moldoveni nu au reuşit să convingă o parte din populaţie de necesitatea şi justeţea lor, şi e posibil ca prin politicile de întărire a statului moldav comuniştii moldoveni să atenteze la simbolistica naţională românească a Moldovei, or acest lucru e nedorit de majoritatea locuitorilor dintre Prut şi Nistru. Trebuie însă să recunoaştem că în Republica Moldova nu există un spaţiu public în care să se dezbată chestiuni care ţin despre necesitatea creerii statului moldovenesc contemporan, sau despre necesitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, sau despre necesitatea rămînerii Moldovei în spaţiul slav care ar da anumite avantaje, sau nu ar da. Nu există dezbateri publice despre necesitatea activismului civic sau despre toleranţa lingvistică dintre cetăţenii Moldovei vorbitori de limbă română şi acei cetăţeni ai aceleiaşi Moldove dar vorbitori de limbă rusă, sau găgăuză sau bulgară. Şi pentru că nu există dezbateri publice electoratul este mai puţin educat în ceea ce priveşte toleranţa politică. Iar pentru că discuţiile publice lipsesc, iar ştirile vin doar din două trei surse către electorat, cetăţeanul obişnuit vede lucrurile aşa cum i s-a spus, în alb sau negru. Adică cine nu este cu noi, e împotriva noastră. De aici pînă la intoleranţa politică e doar un pas. Cine dintre politicienii moldoveni mai are timp să vorbească în discursul său despre dialog politic, cine să mai explice, cine să mai negocieze în momentul cînd adversarul său electoral deja a aruncat piatra?
Cum poţi să spui vecinului tău că ai vederi politice de stînga, cînd ştii că unele dintre politicile implementate de comuniştii moldoveni sînt aproape liberale şi mai ales cînd ştii că doar vei turna gaz peste un foc care nu se stinge? Sau dimpotrivă, despre ce să vorbeşti cu vecinul tău comunist cînd şti că el ştie că vorbiţi amîndoi în limba română, însă el o ţine una şi bună despre limba moldovenească şi despre amestecul statului român în chestiunile interne ale Republicii Moldova? Aşa că vecinii cînd se întîlnesc vorbesc prin intermediul paharelor de vodcă sau de vin, după caz, şi discută despre cît de bine le era ambilor pe timpul Uniunii Sovietice.
Însă, din start, pentru ca discuţia să aibă loc, părţile au făcut o concesie, iar tematica a fost în aşa fel aleasă încît părţile să aibă un punct comun de discuţie. Nu acelaşi lucru se poate spune despre dialogul politic existent în acest moment între opoziţia liberală şi comuniştii moldoveni. Ambele părţi au purtat dialogul surdului cu mutul. Unii sau făcut că aud, alţii sau făcut că vorbesc. Aşa că avem ceea ce avem. Iar dacă mîine cineva mă va opri pe stradă şi mă v-a întreba de ce am scris că sînt un om de stînga îi voi răspunde la fel de intolerant ca şi societatea în care am ajuns să trăim - de chichi şi de un leu ridiche! Exact aşa cum ar răspunde cei care sînt răspunzători de lipsa spaţiului public din arealul audiovizualului moldav.

Liderul Partidului Alianţa Moldova Noastră, Serafim Urechean, a declarat la Radio Nova Chişinău că este pentru prima dată în istoria contemporană a Republicii Moldova cînd partidele de opoziţie au o poziţie politică comună referitoare la partidul majoritar, opoziţia doreşte alegeri anticipate.
Am aşteptat ca negocierile politice să aibă loc încă din data de 7 aprilie, atunci cînd cei trei lideri din opoziţie s-au întîlnit cu preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, a specificat Urechean, am dorit ca să nu ajungem în aceast punct conflictual, l-am implorat atunci pe Voronin să renunţe la acuzaţii, să retragă calificativele însă el nu a dorit. Cum putem să ne aşezăm la masa de negocieri cînd pînă ieri am fost numiţi fascişti, organizatori ai loviturii de stat, s-a întrebat retoric liderul PAMN.
Urechean a spus deasemenea că este absolut sigur că nici un deputat membru al formaţiunii pe care o conduce nu v-a vota candidaţii propuşi de PCRM. Sînt sigur că vom avea alegeri anticipate, a declarat Urechean.
Întrebat dacă grupul de deputaţi ai Partidului Alianţa Moldova Noastră din actualul legislativ ar fi votat pentru candidatura sa la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova alaturi de comunişti, Urechean, a specificat că nu e vorba despre funcţia pe care o ocupă liderii opoziţiei parlamentare în stat ci este vorba despre un control democratic al puterii în stat. Era firesc a spus Urechean ca din momentul în care partidul majoritar are 60 de deputaţi iar noi 41, din cele trei funcţii importante în stat, preşedinte al RM, preşedinte al Parlamentului şi prim-ministru, una din aceste funcţii să îi revină opoziţiei. Organizaţiile internaţionale au avut recomandări referitoare la situaţia din ţara noastră, au fost prezente în Moldova persoane care ocupă funcţii importante în Uniunea Europeană, cu toţii au sugerat că depăşirea crizei politice trebuie făcută prin intermediul dialogului, a specificat iarăşi Urechean. Dialogul însă este doar mimat, nu se doreşte dialog, altfel, acest dialog era găsit, a concluzionat liderul AMN.
Referindu-se la alegerile anticipate, Urechean, a solicitat partidelor care nu au păşit peste pragul electoral să stea acasă, căci a spus el, există o serie de partide care nu fac nimic altceva decît să dea procente în plus Partidului Comuniştilor din REpublica Moldova. Urechean nu a numit aceste partide, numindu-le doar opoziţia constructivă sau partide care sînt crescute de Voronin.

Nota Autorului

Menţionez că nu ştiu despre care partide a vorbit liderul politic. Dacă voi ştiţi îmi puteţi spune şi mie...

In cazul unor alegeri anticipate, social democratii moldoveni vor participa pe o lista comuna, alcatuirea acesteia depinde doar de citeva aspecte tehnice, a declarat la Radio Nova Chisinau, liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov. Chestiunile tehnice sint insa cele mai spinoase. Diacov a recunoscut ca nu va fi tocmai usor de alcatuit aceasta lista comuna, caci vor fi probleme in alegerea formatiunii politice cu care social democratii moldoveni sa porneasca intr-o noua competitie electorala dupa ce au pierdut dramatic la 5 aprilie. Diacov a recunoscut ca sint deasemenea probleme in a gasi gradul de toleranta necesar pentru gasirea unui cap de lista caci spune Diacov, rinza moldoveanului este mare. Liderul democrat a confirmat ca exista contacte politice intre formatiunea pe care o conduce, PSDM-ul condus de Dumitru Braghis si UCM-ul condus de Vasile Tarlev. Referindu-se la oportunitatea unor alegeri parlamentare anticipate in Republica Moldova, Diacov a afirmat ca acestea nu sint atit oportune cit inevitabile. Paralizia politica de care dau dovada atit comunistii moldoveni cit si liberalii din opozitie, a facut sa nu existe comunicare intre cele doua parti, iar toleranta politica necesara iesirii din criza politica sa lipseasca, a adaugat Diacov. Daca vor fi anuntate alegeri anticipate acestea vor fi in luna iulie, intr-un anotimp impropriu pentru politica. Caldura, lipsa de activism a cetatenilor, lipsa studentilor din orase, campania electorala furibunda pe care o vor implementa institutiile mass media apropiate PCRM, vor face ca sarcina partidelor necomuniste de a accede in legislativul moldav sa fie una dificila, insa posibila, a specificat politicianul. Pentru o reusita este nevoie insa de o limpezire a spectrului politic, ceea ce inseamna ca partidele liberale sa participe pe o lista comuna, social democratii pe o alta a concluzionat liderul Partidului Democrat. PS Dumitru Diacov a adaugat ca socialistii europeni sint foarte nemultumiti de faptul ca social democratii moldoveni au inregistrat un scor atit de slab la alegerile parlamentare din acest an. Lipsa social democratilor de pe scena politica moldoveneasca face posibila starea conflictuala din societatea moldava, a spus Diacov. Politicianul moldovean a confirmat faptul ca saptaminile trecute a fost la Iasi unde a participat la o intilnire a social democratilor din Romania la care au participat si reprezentati de marca ai socialistilor europeni. Partidul Democrat este membru cu drepturi depline in Internationala Socialista.

Partidele politice parlamentare din Republica Moldova nu au reușit să depășească o serie de tonalități retorice folosite în campania electorala, consideră expertul politic independent Lucia Aprodu.
Aprodu a declarat la Radio Nova Chişinău că rezultatul nul al alegerilor preşedintelui Republicii Moldova era anunţat şi aşteptat în societatea moldavă. Discursurile liderilor partidelor liberale de opoziţie au pregătit opinia publică vis-a-vis de un rezultat nul al alegerilor preşedintelui moldovean, a declarat expertul. Totodată era de aşteptat o deschidere şi o toleranţă politică mai mare din partea partidului învingător în alegerile de la 5 aprilie, a completat Aprodu. Este de presupus că negocierile, dacă vor exista negocieri, abia încep, consideră expertul.
Din păcate, comunicarea politică existentă la nivelul public, ne face să credem că tonalităţile folosite în această comunicare nu au depăşit tonalitatea folosită de către cele două părţi în campania electorală. Dacă se doreşte existenţa unui dialog e nevoie ca atît comuniştii cît şi liberalii să îşi reviziuască discursul pentru ca cele două părţi, să se poată auzi, a adăugat expertul.
Referindu-se la declarațiile făcute de deputatul PCRM Mark Tkaciuc şi Victor Stepaniuc după încheierea procesului de votare pentru alegerea președintelui moldovean, de ieri 20 mai,Lucia Aprodu a subliniat că cei doi deputați au exprimat disponibilitatea spre dialog a Partidului Comuniștilor, aceiaşi disponibilitate spre comunicare s-a făcut vizibilă şi prin declarațiile de presă ale liderului AMN, Serafim Urechean.
Chiar dacă mediile de informare moldoveneşti îşi doresc o mai mare deschidere din partea PCRM referitoare la procesul de dialog politic necesar pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova, este clar, a spus Aprodu, că această deschidere nu va exista. Nici în 2005, cînd preşedintele Voronin a fost ales ca urmare a unui proces de negocieri, acestea nu au fost transparente, a completat Aprodu.
Negocierile nu pot fi transparente, mai ales în momentul în care deputaţii moldoveni sînt supuşi presiunilor mediatice ale unei părţi din media moldavă dar şi ale celor din spaţiul virtual care ameninţă cu răfuiala fizică. Trebuie de adăugat, că presiunile făcute asupra mediilor de informare apropiate opoziţie sînt intolerabile şi nu fac decît să îngreuneze şi mai mult procesul de comunicare politică. Mediile de informare moldoveneşti nu ţin cont de recomandările APCE în care se face trimitere la calm din partea media, a spus Aprodu.
Comunicarea politică este absolut necesară însă ea trebuie să depăşească tonalităţile acuzatoare care se întrezăresc în cele două discursuri.Această comunicare e necesară indiferent dacă va fi sau nu găsit acel nivel de complementaritate necesar pentru alegerea preşedintelui moldav, a adăugat expertul.
Întrebat cine trebuie să facă primul pas spre un dialog, Aprodu a spus că este de datoria celui mai puternic să întindă primul mîna.

PS
A fost un dialog emoţional şi sincer care vine să confirme odată în plus necesarul de spaţiu mediatic public de care are nevoie scena politică moldavă.

Presedintele Partidului Popular Crestin Democrat, Iurie Rosca a declarat la Radio Nova Chisinau ca statul roman a comis o grava eroare diplomatica in primele zile ale evenimentelor de la Chisinau. Oficialitatile romane trebuiau sa se disocieze si sa condamne tulburarile staradale de la Chisinau, mai ales ca simbolostica statului roman a fost folosita de catre protestatari, a spus Iurie Rosca. Presedintele crestin democratilor moldoveni a spus ca nu are date precise referitor la o eventuala implicare a Bucurestiului in organizarea evenimentelor insa a spus ca daca nu au organizat, nici nu au impiedicat deplasarea unor grupuri de tineri studenti spre Republica Moldova.
Iurie Rosca a spus ca principal responsabil din punct de vedere juridic al evenimentelor violente din data de 7 aprilie 2009 de la Chisinau, este presedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, care a depus la primaria municipiului Chisinau o cerere de autorizare a unui miting pentru data respectiva. In momentul in care soliciti autorizatie pentru un miting, implicit iti asumi si responsabilitatea juridica pentru eventualele tulburari ale ordinii publice, a specificat liderul crestin democrat.
Solicitat sa comenteze comportamentul postelectoral al partidului Comunistilor din Republica Moldova dar si al partidelor liberale de opozitie care au acces in Parlamentul moldav, Rosca a spus ca intreg comportamentul electoral al celor trei partide liberale a fost unul care a dispersat sociatatea moldava, cele trei partide declarind pe tot parcursul campaniei electorale ca alegerile sint fraudate. Faptul ca deputatii liberali si-au ridicat mandatul de deputat inseamna o recunoastere a alegerilor si ca ar trebui sa participe la formarea institutiilor de conducere ale statului. Daca as fi in locul lor as formula un document pe care l-as prezenta presedintelui Voronin, a spus Rosca. Alegerile anticipate nu sint o necesitate absoluta pentru Republica Moldova, insa daca acestea vor avea loc, crestin democratii vor participa.
Rosca a spus insa foarte clar ca in cazul unor anticipate cele mai multe voturi le vor aduna comunistii moldoveni.

PS

De remarcat ca in interviul sau Iurie Rosca pentru prima data l-a criticat dur in mod public pe presedintel roman, Traian Basescu.