După vizita sa în Polonia, vicepreşedintele american, s-a oprit la Bucureşti de unde s-a referit şi la Republica Moldova . Vicepreşedintele american a declarat că dorinţa Statelor Unite este ca ţările vecine României, inclusiv Moldova, să continue procesul de democratizare şi reformare a pieţei libere, în schimb Statele Unite se angajează să sprijine aceste eforturi.
Chiar dacă unor comentatori politici de la Bucureşti li s-a părut că prin discursul său, vicepreşedintele american Binden, ar fi lăsat România, paznic la democraţia tărilor ex-sovietice, trebuie să remarcăm că de fapt vizita europeană a înaltului oficial american, a fost una de consolare. Căci după episodul anulării scutului anti-racheta în întreaga regiune s-a creat un scepticism în ceea ce ţine angajamentul american în zonă. Decizia administraţiei Obama de anulare a scutului anti rachetă a generat nemulţumire în Europa de Est. De asemenea relansarea relaţiilor ruso-americane, văzută de către admintraţia de la Washington ca un factor favorabil a nemulţumit factorii politici importanţi din aşa numita new Europe. Binden a avut misiunea de a consola exact aceste state care acordă în regiune un suport politic major Statelor Unite. De fapt, dacă este să o spunem pe şleau, Joe Binden, a spus oriunde a fost, exact ceea ce fiecare şi-a dorit. În Polonia, vicepreşedintele american a declarat scurt „nimic [cu Rusia] despre voi , fără voi!” Iar în România, Joe Binden, a reafirmat că „România şi SUA continuă să fie aliaţi apropiaţi" adică ceea ce autorităţile de la Bucureşti si-au dorit şi ele să mai audă. Şi pentru ca să fie şi mai plăcuturechilor dîmboviţene, Binden a pronunţat Moldova, şi a spus şi ceva despre Marea Neagră. Dacă considera necesar, Binden, pronunţa şi cuvîntul Bîstroe, însă se pare că nu a fost nevoie. De ce toate aceste reverenţe ale adminstraţiei Obama faţă de ţările din new Europe? Răspunsul e simplu, pentru că s-a diminuat încrederea că NATO ar interveni dacă aceste ţări s-ar afla în pericol. Căci, în fond, ce a făcut NATO atunci cînd Rusia a atacat Georgia , în august 2008? Nimic. Şi dacă mai punem la socoteală faptul că Statele Unite consideră estul continentului european, o chestiune rezolvată, asta înseamnă că pot să se preocupe de situaţii mai presante prin alte părţi.

Pentru că Binden a pronunţat la Bucureşti despre Moldova, afirmînd că oficialităţile americane sunt gata să ofere resurse financiare pentru stabilizarea economică a spaţiului dintre Prut şi Nistru, ne oprim un pic să numărăm banii guvernului moldovean. Banii, se pare, sunt pe terminate iar oficialii moldoveni se întreabă unde e colacul de salvare. Împrumutul care trebuia să apară din Federaţia Rusă, încă nu apare, ba chiar, la summitul ţărilor CSI, s-a aflat că suma va fi una mult redusă. Ajutorul financiar chinez care a fost negociat de fosta guvernare şi care trebuia să îi încălzească pe moldoveni în iarna aceasta, în drumul lor, nu se ştie pe unde s-au rătăcit. Iar americanii chiar dacă pronunţă la Bucureşti despre Republica Moldova, oferă sume derizorii . Nici oficialii Uniunii Europene nu au dat semnale clare că ar fi dispuşi să ofere o acoperire financiară acţiunilor guvernului moldovean de depăşire a anotimpului rece. Iarna nu-i ca vara, iar un succes al guvernului Filat în trecerea iernii fără majorări la bugetului de consum al simplului moldovean, ar însemna un plus de imagine major.
Iarna, nu-i ca vara, şi îmi aduc aminte că la 30 iulie, comentatori politici români, afirmau că în condiţiile în care statul român va avea parteneri reali de dialog cu autorităţile de la Chişinău, România va trebui să îşi asume rolul de verigă de legătură între Bruxelles şi Chişinău. De asemenea se atenţiona faptul că autorităţile de la Bucureşti nu vor avea nici o scuză dacă vor cădea la acest test. Testul din în vară, se referea atît la capacitatea statului român de a ajuta Republica Moldova să iasă din criză cît şi la posibilitatea ca Uniunea Europeană să acorde un ajutor financiar pentru autorităţile de la Chişinău, ajutor imperativ pentru noul guvern Filat. Vara a trecut iar guvernul moldovean împreună cu premierul Vladimir Filat este pus în faţa faptului de a da faţă în faţă cu pensionarii municipiului ce protestează împotriva mării preţurilor la transportul în transportul public şi a preţului unui metru cub de apă potabilă. La început de guvernare liberal democrată într-o conferinţă de presă, ministrul de finanţe şi cel al economiei, au declarat la unison că situaţia economică e delicată şi că Republica Moldova are un grav deficit bugetar. Colac peste pupăză, criza politică de la Bucureşti face aproape imposibilă acordarea oricărui ajutor financiar din partea statului român. Ca cercul să se închidă, mai adăugăm că, exact în ziua în care vicepreşedintele american, Joe Binden se afla la Varşovia, facînd afirmaţii plăcute urechilor oficialilor polonezi, ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, anunţa despre dispoziţia ţării sale de a oferi un împrumut pentru acoperirea deficitului bugetar şi despre disponibilitatea de a demara negocieri cu partea moldavă pentru a oferi un credit pentru dezvoltarea infrastructurii. Amabilitatea poloneză a trecut neobservată de către comentatorii politici moldoveni, iar clasa politică de la Chişinău nu şi-a pus nici ea prea multe întrebări. Important, să vină banii, dacă vin - întrebările, pe urmă.