History
Icon-add-to-playlist Icon-download Icon-drawer-up
Share this ... ×
...
By ...
Embed:
Embedded player size:
Embedded player preview:
300x300_3335776
itunes pic
Icon-play-large
Prea mici pentru un război atît de mare
Time-length-icon 0m 0s
Icon-like
Publish-date-icon September 2, 2010
Icon-add-to-playlist Add to Playlist

Subscribe-itunes-badge
EPISODE DESCRIPTION

O privire aruncată pe structura etnică a societăţii moldave ne arată că din totalul de trei milioane trei sute de mii de locuitori doar două milioane şi jumătate se identifică ca moldoveni deci şi potenţiali vorbitori de limbă română căci oricum aceştia cunosc şi limba rusă restul, ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari etc. Ceea ce înseamnă că toţi aceştia sunt vorbitori numai de limbă rusă şi sunt adânc trăitori în alte realităţi politice decît cele de la Chişinău. Virtuale sau nu aceste trăiri ale alogenilor sînt existente în spaţiul Pruto-nistrean dar în acelaşi timp sunt mai puţin percepute de băgăreţii comentatori politici din birourile bucureştene.

Aflaţi de mai mult timp sub semnul unei sancţiuni politice venită de la Kremlin, decidenţii politici din România, continuă să aibă blocată relaţia bilaterală cu Federaţia Rusă. Acestă înţelegere a faptului că decizia politică în relaţia bilaterală româno-rusă este îngheţată, duce spre înţelegerea un alt specific al spaţiului CSI, deci şi al spaţiului dintre Prut şi Nistru, acela că pentru afaceri, dar mai ales pentru afacerile politice, în spaţiul CSI trebuie să ai agrementul politic al Moscovei. Ceea ce înseamnă că atunci când mergi în Est, spre implementarea unui proiect, trebuie să ai un OK primit.

Permanentizarea crizei politice din Republica Moldova, ne face să credem că în aprilie 2009, momentul începerii schimbărilor politice moldoveneşti, OK-ul politic nu a fost obţinut. Semnalul oferit de cazul Grecu, refuzul ministrului de externe rus de a se întâlni cu omologul său de la Bucureşti, confirmă odată în plus, că statul român nu are nici un canal de comunicare cu Moscova. Unicul canal de comunicare al decidenţilor politici români cu factorii de decizie ruşi este intermediat de actorii politici de la Chişinău, ei fiind prezenţi şi în actuala alianţă de guvernământ din Republica Moldova. Motivaţie a cerinţelor lui Băsescu adresate la 1 septembrie ambasadorilor români prin care se dorea o explicare plauzibilă întrebărilor care vin din capitale europene referioare la sprijinul arătat de statul român, alianţei de guvernămînt din Moldova. Dar şi adevăratul motiv al concurenţei din sînul AIE pentru iubirea Cotroceniului, motiv pentru izbucnirea războiului politic dar şi un motiv în plus pentru aflarea lui Cosmin Guşă la Chişinău.

Realitatea în care se află în prezent statul român e descrisă mai exact de un amic: “Nimeni, niciodată, nu a vrut cu adevărat să aibă o Românie puternică în această zonă, chiar dacă din motive diferite. Ucraina rămâne cel mai rece şi impredictibil vecin al României, cu care statul român nu a avut relaţii cordiale, practic, niciodată. Polonia e un jucător gelos şi care vrea să fie un actor important în zonă, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, fie că e vorba de Belarus, Ucraina sau chiar Republica Moldova! Ungaria la fel, şi cu toate că nu are nici o treabă în Republica Moldova, şi-a găsit urgent roluri cheie acolo. Nici Bulgaria nu moare de nerăbdare să ne vadă influenţi la Marea Neagră, iar Turcia şi-a întrerupt relaţiile cu Bucureştiul când a simţit că România vrea să îi ştirbească influenţa la Marea Neagră. Una peste alta, România deranjează aici pe foarte multă lume dacă vrea să-şi manifeste potenţialul.”

Dacă vrei însă să îţi manifeşti potenţialul, învaţă să îţi cunoşti inamicul, afirmă un percept al artei războiului. Concentrarea mare de minorităţi etnice din Republica Moldova poate oferi think tank-urilor de la Bucureşti axate pe cercetarea politicilor estice, cheile de acces către înţelegerea enigmelor din cea de a treia Romă. Însă niciodată nu a existat vreun minim semnal venit dinspre societatea civilă românească din care să reiasă că se doreşte o cunoaştere a realităţilor cu care se confruntă cetăţenii moldoveni vorbitori de limbă rusă. Nici un abecedar românesc nu a fost oferit comunităţii găgăuze, nici un manual nu a fost oferit comunităţii de ucraineni sau bulgari. În general minorităţile etnice din Republica Moldova, din birourile de pe malul Dîmboviţei, sînt privite prin prisma vechilor idei de potenţială coloană a cincea.

Investitorii ruşi care au intrat în economia românească sunt buni intraţi. Iar la bunăvoinţa Bucureştiului oficial, aceşti investitorii, aduşi în România prin canalele de comunicare deţinute de politicieni de la Chişinău, care deşi au promis multe şi+au luat în schimb procentele de intermediere, nu au adus nici binecuvântările Maicii Rusii pentru afacerile politice din Moldova, şi nici recunoaşterea potenţialului geopolitic românesc în regiune. Bătălia care se dă în spaţiul public chișinăuian, e una care depăşeşte mica gâlceavă politică moldovenească. Ce se întâmplă la Chişinău semănă mai mult cu o reglare de conturi între cei care au promis Bucureştiului bunăvoinţa Moscovei, cu cei care au susţinerea lui tacită. La care se va adăuga, în ciuda chemărilor la decenţă ale ministrului de externe român, frigul siberian care va veni în casele românilor ca urmare a unor posibile defecţiuni pe conducta de gaz. Căci se pare că de promisiunile factorii de decizie de la Chişinău habar nu au.

Criza politică în care se află societatea moldavă se datorează în primul rînd lipsei de articulaţie şi continuitate a politicii externe româneşti faţă de complexitatea etno-politică în care stă plasată Republica Moldova. Şi asta în condiţiile în care statul român a schimbat în ultima perioadă patru sau cinci miniştrii de externe. Aşa cum bine se remarca în presa de la Bucureşti nu poţi cere performanţă pe spaţiul moldav unui ministru care ocupă această funcţie doar un an. Aceste gafe ale diplomaţiei române reprezintă plata pe care preşedintele Băsescu o dă pentru propria incompetenţă şi necunoaştere a realităţilor moldoveneşti şi nu reprezintă nici pe departe urmarea unor conspiraţii geopolitice. Intrigile politice de la Bucureşti se află singure într-o nesfârşită conspiraţie a neputinţelor lor...

Alegerile parlamentare anticipate din toamna acestui an vor arăta, din nefericire, că miza Bucureştiului, ca de obicei, a fost greşită.

De aceia, viziunea decidenţilor români asupra scenei politice moldoveneşti sunt, prea mici pentru un război atît de mare…

COMMENTS
You must be logged in to post a comment.
Help | Terms | Privacy | Partners | PRO Support
© 2015 PodOmatic, Inc.