History
Icon-add-to-playlist Icon-download Icon-drawer-up
Share this ... ×
...
By ...
Embed:
Embedded player size:
Embedded player preview:
300x300_3500809
itunes pic
Icon-play-large
De la ziare adunate, comentate şi-napoi la lume date
Time-length-icon 0m 0s
Icon-like
Publish-date-icon October 13, 2010
Icon-add-to-playlist Add to Playlist

Subscribe-itunes-badge
EPISODE DESCRIPTION

Principala ştire care a ţinut săptămîna aceasta capul de afiş al publicaţiilor din statul vecin şi prieten, România se referă la vizita cancelarului federal Angela Merkel.

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, aflat zilele trecute într-o vizită oficială în România a transmis un mesaj important oficialilor de la Bucureşti: "Trebuie să fim siguri că acordarea vizelor la graniţele exterioare ale României se face fără corupţie, fără ilegalităţi”. Ştirea, adaugă că în cadrul discuţiilor cu oficialii de la Bucureşti a fost atinsă şi problematica referitoare la Republica Moldova. "Obiectivul nostru, ( al Germaniei ), este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm", a spus Merkel.În acelaşi timp Ministerul Afacerilor Externe român a precizat, pentru Evenimentul Zilei , că negocierile la nivel de experţi cu privire la încheierea unui tratat privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră între România şi Republica Moldova "sunt în curs de desfăşurare". "Nu este vorba despre un «tratat de frontieră», întrucât documentul nu stabileşte frontiera, ci este un instrument tehnic, ce conţine dispoziţii referitoare la probleme precum marcarea şi întreţinerea frontierei sau modul de folosire a apelor de frontieră", a spus însă MAE.

Abia delegaţia germană a plecat de la Bucureşti şi iată că vine Alexei Miller. Omul care poate printr-o mişcare a mînii sale să ţină în frigul iernii mai multe milioane de oameni. Oare această vizită are o legătură indirect cu evoluţiile din Republica Moldova? Are.

O delegatie a Gazprom condusa de directorul general al companiei ruse, Alexei Miller, soseste, miercuri, la Bucuresti - au declarat, pentru Agerpes, surse guvernamentale. Conducerea Gazprom are programate intalniri cu reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. La discutii vor participa ministrul Economiei, Ion Ariton, precum si reprezentanti ai companiei Romgaz. Vor fi abordate aspecte prinvind dezvoltarea proiectelor comune in domeniul gazelor naturale.
Aceasta intalnire are loc dupa ce, in luna iunie, Miller a discutat cu ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, despre o posibila construire pe teritoriul Romaniei a unei magistrale de tranzit in proiectul South Stream. Tot atunci a avut loc o discutie despre crearea unui depozit subteran pe teritoriul Romaniei.(Lucru despre care visează multă lume la Bucureşti, care ar vrea să îşi mai rotunjească conturile de prin străinătate.)
De altfel, Gazprom intentioneaza sa isi extinda facilitatile subterane pentru stocarea de gaze naturale din afara Rusiei la 6,5 miliarde merti cubi, pana in 2016. In prezent grupul rus dispune peste hotare de facilitati subterare de stocare cu o capacitate totala de doua miliarde metri cubi.

Vizita lui Miller la Bucureşti face parte şi din subtilele mesaje pe care Moscova le dă Bucureştiului referitor la negraţioaselor implicări ale politicienilor români în politicile de la Chişinău.

Însă cea mai interesantă ştire referitoare la relaţiile dintre România şi Republica Moldova apărea la începutul săptămînii în publicaţia România Liberă de la Bucureşti şi făcea referire la agenţia Stratfor.Jurnalistul Călin Stoica – Diaconovici afirma că potrivit unor surse anonime citate de centrul de analiză Stratfor, Statele Unite au cerut României să înfiinţeze organizaţii neguvernamentale, instituţii de presă şi instrumente care să faciliteze investiţiile în Republica Moldova, (şi numai investiţiile dar şi ceea ce se numeşte punerea Moldovei pe un ecartament European de pe care să nu mai poată fi scoasă cu uşurinţă) însă Bucureştiul nu a avut succes în acest demers - parţial din cauza crizei economice care a afectat România, dar şi ca urmare a crizei politice interne. De aici şi întrebarea retorică din titlul articolului, a eşuat România în Republica Moldova?

Se pare că da. Confirmarea acestui eşec, o confirmare indirectă, vine chiar din gura cancelarul german care a făcut o precizare de maximă importanţă politică pentru clasa politică de la Bucureşti legată de problematica referitoare la Republica Moldova. Se ştie că Bucureştiul a evitat de mulţi ani să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, fapt care alimentează acuzaţiile anumitor cercuri politice de la Chişinău că politicienii din România ar avea intenţii revizioniste. Nu numai comuniştii lui Voronin, ci şi o parte a taberei pro-europene a solicitat Bucureştiului să înlăture toate speculaţiile nedorite semnând tratatul de frontieră. Este semnificativ că primul ministru Vlad Filat, în pofida liniei adopate de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, s-a pronunţat la rândul său în favoarea tratatului. Or, marţi la Bucureşti, şeful executivului german a formulat un îndemn cât se poate de clar: „Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta este direcţia în care trebuie să continuăm."

Cristian Ghine de la Centrul Român de Politici Europene notează şi el cu mult regret că pe partea de cooperare directă rezultatele sînt puţine. Dacă “pe partea de diplomaţie ne mişcăm rezonabil, adică, la un nivel puţin vizibil, tot promovăm Moldova pe agenda UE, am organizat un grup de state membre prietene ale Moldovei. Pe partea de cooperare directă rezultatele sunt mai puţine. Există aici un entuziasm urmat de lipsă de acţiune, situaţie enervantă, dat fiind că fereastra de oportunitate dată de un guvern prooccidental la Chişinău s-ar putea închide după alegerile din noiembrie. Cu alte cuvinte, se poate să fi pierdut timpul în discuţii şi planuri”, notează Ghinea.
“Diverse ministere de la Bucureşti au semnat acorduri de cooperare cu omoloagele de la Chişinău, dar nu există nimeni care să urmărească ce se face concret şi nici un plan care să integreze toate aceste eforturi. Unele dintre aceste acorduri nici nu sunt publice, de trebuie să ne certăm cu ei să le obţinem, asta când nu ni le dau cei din Moldova direct. Exemplu tipic de prostie birocratică: nici măcar atunci când facem ceva nu lăsăm informaţia să circule. Că tot vorbeam de o strategie unitară, planul de acţiuni trimis de MAE român ca propunere la Chişinău este foarte slab şi e mai degrabă o listă cu declaraţii de intenţii decât acţiuni concrete. E jenant ca Moldova să aibă o listă de acţiuni pentru integrare europeană mai concretă şi aplicată cu Lituania decât e cea propusă de România. Deci, semnal pentru MAE român: nu mai aşteptaţi feedback de la Chişinău pe propunerea de plan de acţiuni trimisă, pentru că oamenilor de acolo le e jenă să vă spună în faţă că e o prostie, că aşteptau altceva şi că trebuie pornit de la zero cu acest plan. Adică, staţi de vorbă cu ei şi puneţi pe hârtie ceva acţiuni concrete, în funcţie de nevoile lor.
Şi poate ne hotărâm odată ce vrem să facem cu cele 100 milioane de euro pe care le-am promis Moldovei. Preşedintele Băsescu a făcut această promisiune în ianuarie, ne apropiem de finele anului şi nu avem nici măcar o strategie, darămite ceva proiecte de arătat concret publicului moldovean. Cu excepţia celor 8 milioane de euro oferite ca ajutor pentru sinistraţii de la inundaţii, bani scoşi din fondul de rezervă al Guvernului (de ce de acolo, nu bugetasem banii pentru Moldova separat pe anul ăsta?). Doar nu aşteptăm să se întâmple ceva inundaţii anual în Moldova ca să sărim cu banii, pentru că altfel nu ştim şi nu putem să-i cheltuim! Apropo de promisiunile preşedintelui Băsescu, tot în ianuarie promitea, la Chişinău, că România va face rost de 30 milioane de euro bani europeni, pentru linia electrică de 400 KW care să plece de la Suceava spre Moldova. Şi tot atunci punea pe masă conducta de gaze Dochia-Ungheni-Iaşi, care să lege reţeaua din România de cea de peste Prut. Doar aceste proiecte ar face Moldova semnificativ mai puţin dependentă de Ucraina şi Rusia la capitolul energie, pentru că, în caz de urgenţă, i-am putea alimenta. Din câte ştiu, nu s-a mişcat nimic pentru găsirea acelor bani şi suntem în octombrie. Vorba reclamei, ne mişcăm şi noi mai cu talent?”

Declaraţia cancelarului german Angela Merkel, “trebuie să fim siguri că acordarea vizelor la graniţele exterioare ale României se face fără corupţie, fără ilegalităţi”, pune sub semnul întrebării modul de acordare a vizelor româneşti către cetăţenii moldoveni prin intermediul celor trei Consulate româneşti deschise pe terioriul statului moldav. Totodată declaraţia conţine şi o notă subtil critică la modalităţile de acordare a cetăţeniei române cetăţenilor moldoveni.

Talentatele mişcări ale diplomaţiei româneşti se lasă aşteptate. Previziunile interne făcute de sociologi pentru partidele care vor participa la competiţia politică din 28 noiembrie ne relevă faptul că aceste mişcări nu vor veni prea curînd. Într-o recent conferinţă de presă a viitorului preşedinte al Parlamentului de la Chişinău, Vladimir Voronin, acesta afirma sec că “relaţiile cu România vor fi construite aşa cum trebuie să fie relaţiile între statele vecine, în baza principiului de respect reciproc, recunoaşterii suveranităţii, integrităţii teritoriale, în baza unui tratat internaţional serios. Aşa vom construi relaţiile cu România“.

În situaţia creată consider că asumatul rol al statului român, de avocat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană este unul compromis. Acest rol poate fi asumat de către un alt important actor din regiune, un stat care nu are interese atît de pregnante în Republica Moldova dar care a făcut în tăcere, cu răbdare şi cu multă chibzuinţă multe lucruri bune pentru transformările de mentalitate necesare în Moldova, Polonia. Dar despre rolul Poloniei în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova cu altă ocazie.

COMMENTS
You must be logged in to post a comment.
Help | Terms | Privacy | Partners | PRO Support
© 2015 PodOmatic, Inc.