History
Icon-add-to-playlist Icon-download Icon-drawer-up
Share this ... ×
...
By ...
Embed:
Embedded player size:
Embedded player preview:
300x300_3544432
itunes pic
Icon-play-large
La întîlnirea de gradul trei s-a stabilit ca moldovenii să fie lăsa...
Time-length-icon 0m 0s
Icon-like
Publish-date-icon October 25, 2010
Icon-add-to-playlist Add to Playlist

Subscribe-itunes-badge
EPISODE DESCRIPTION

Întîlnirea de gradul trei, la Deauville, dintre mai marii continetului european, este analizată în fel şi chip de către comentatorii politici din România şi Republica Moldova. Ca de obicei, unii jurnalişti din România, suferă de scenarită cronică şi văd intrigii referitoare la spaţiul carpato-danubiano-pontic, trimitere subtilă la întîlnirile mai vechi de la Ialta sau Malta. O serie de colegi de la Chişinău, susţin şi ei că pe lista de priorităţi a discuţiilor dintre liderii de la Paris, Berlin şi Moscova, au fost incluse şi aspecte referitoare la situaţia din Republica Moldova şi reglementarea conflictului transnistrean. Analiştii de la Chişinău, la un moment dat opinau că în urma întîlnirii, regiunea transnistreană, va fi oferită autorităţilor de drept de la Chişinău, întreg spaţiul moldovean urmînd să facă parte din spaţiul Uniunii Europene.

Savantul american J.Allen Hynek, coordonatorul proiectului Blue Book iniţiat de forţele aeriene americane pentru cercetarea obiectelor zburătoare neidentificate, a fost cel care a lansat în limbajul de specialitate termenul de întîlnire de gradul trei. Este vorba de întîlnirea “face to face” a reprezentanţilor umani ai planetei noastre cu fiinţe extraterestre. Termenul folosit de Hynek, a intrat în limbajul curent mondial, mai ales după ce în anul 1977, regizorul american Steven Spielberg, a lansat filmul artistic, “Întîlnire de gradul trei”, la care savantul a fost consultant ştiinţific.

Metaforic vorbind, în viziunea liderilor francez şi german, spaţiul euroasiatic dominat de către Federaţia Rusă este unul departe de ceea ce se cheamă valori democratice şi europene, deci un spaţiu alienat. În cazul de faţă, adjectivul „alienat” îndeplineşte funcţia de atribut şi vine în limba română de la substantivul englez “alien” – străin, extraterestru.

Colegii de la Ziua Veche, au sesizat absolut corect tăcerea mediilor internaţionale. „Incredibil, dar adevărat. Chiar şi după 24 de ore de la încheierea Trilateralei de la Deauville, niciun post de televiziune de peste Ocean şi nicio publicaţie americană cu tiraj naţional nu a acordat atenţie convorbirilor purtate pe 19 şi 20 octombrie a.c. de Dmitri Medvedev, Nikolas Sarkozy şi Angela Merkel. Cum poate fi interpretată această tăcere imperială? De ce jurnaliştii americani au optat - cel puţin pe timpul derulării reuniunii din Normandia şi imediat după aceea - pentru silenzio stampa?”

Amănunte reale despre discuţiile purtate la Deauville nu sînt făcute publice nici în prezent. Este în schimb cunoscut faptul că s-au făcut referiri concrete la situaţia din Afganistan şi Pakistan, la lupta împotriva terorismului internaţional, la îngrijorările create de programul nuclear iranian şi la relaţiile cu Rusia.Şi nu a fost ascuns faptul că Statele Unite şi Federaţia Rusă au puncte de vedere diferite într-un număr important de probleme, precum situaţia din Georgia şi respectarea drepturilor omului. Chiar şi aşa, preşedintele Medvedev a acceptat invitaţia de a participa la Summitul NATO, din luna noiembrie din Portugalia şi a declarat că Rusia va analiza cu atenţie propunerile Alianţei Nord-Atantice privind participarea la sistemul european de apărare antirachetă.

Că s-a făcut trimitere la regiunea transnistreană, e sigur. Ceea ce nu spun colegii din români şi din moldoveni, se referă la faptul că zona de frontieră în care se află Republica Moldova, face parte din spaţiul controlat de Federaţia Rusă – un spaţiu relativ străin pentru avansatele democraţii occidentale. Spaţiu, care deşi este revendicat de diplomaţia bucureşteană în baza unor calificări lingvistice şi istorice, rămîne a fi unul în care ultimul cuvînt aparţine Moscovei. Iar liderul rus a afirmat la finalul întîlnirii de la Deauville că reglementarea conflictului transnistrean ar putea avea loc doar după alegerile din 28 noiembrie, căci “doar când va apărea o parte a negocierilor, care va avea competenţe adecvate, atunci va apărea o şansă bună de a relua procesul de negocieri“. Subtila trimitere făcută de liderul de la Kremlin, la calificările lingvistice şi istorice ale Bucureştiului pentru spaţiul pruto-nistrean, transpar din afirmaţia că “succesul (negocierilor) depinde nu doar de Rusia, dar şi de Moldova, de poziţia Transnistriei, a României şi a Uniunii Europene. Este necesar ca toate părţile să ocupe o poziţie constructivă“.

Spusele liderului de la Kremlin, sînt ca o hîrtie de turnesol a reglementării transnistreane, iar statului român cu toate calificările sale lingvistice şi istorice, îi sînt puse la îndoială poziţiile constructive. Comentatorul politic moldovean, Petru Bogatu, are dreptate atunci cînd constată că drumul reglementării transnistrene trece pe la Bucureşti, căci fără un constructivism al declaraţiilor politice româneşti în problematica transnistreană, conflictul nu va putea fi rezolvat. Partea transnistreană, din 91 şi pînă în prezent, a făcut de nenumărate ori trimiteri la declaraţii politice ale unor factori de deciziie de pe malul Dîmboviţei, declaraţii care au inflamat sau chiar au stopat procesul de negocieri.

Aşadar despre reglementarea transnistreană şi despre spaţiul pruto-nistrean doar cîteva cuvinte venite undeva la finalul întîlnirii. Cuvinte venite din partea liderului rus, adică din partea celui care are cea mai mare calificare pentru a răspunde referitor la evenimentele petrecute în arealul Comunităţii Statelor Independente. Nici pe departe o invitaţie adresată Bucureştiului de a face parte din formatul de negocieri 5 plus 2 şi nici vorbă despre o posibilă reîmpărţire a sferelor de influenţă aşa cum era sugerat.

Dacă vor fi reîmpărţiri ale sferelor de influenţă acestea vor fi la sfîrşitul anului, doar după ce moldovenii vor vota.

Pînă atunci, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, îndeamnă ca “cetăţenii Republicii Moldova trebuie să fie lăsaţi în pace, să decidă singuri pe cine vor să aleagă şi de cine vor să fie guvernaţi. Eu personal consider că nu este foarte înţelept să fie făcute asemenea declaraţii în perioada campaniei electorale de către liderii altor state în susţinerea unei sau altei forţe din Republica Moldova”. Oficialul european a subliniat că “Uniunea Europeană este interesată de desfăşurarea alegerilor libere, corecte, democratice în Republica Moldova, fără imixtiuni din exterior“.
“Considerăm că cetăţenii trebuie să aibă dreptul să decidă singuri care partid trebuie să fie la guvernare în Republica Moldova, fără imixtiuni din exterior. Din aceste motive, noi considerăm că ar fi mult mai înţelept să se abţină de la asemenea declaraţii în această perioadă“, a conchis şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova.

COMMENTS
You must be logged in to post a comment.
Help | Terms | Privacy | Partners | PRO Support
© 2015 PodOmatic, Inc.