History
Icon-add-to-playlist Icon-download Icon-drawer-up
Share this ... ×
...
By ...
Embed:
Embedded player size:
Embedded player preview:
300x300_3782413
itunes pic
Icon-play-large
Principiul dominoului
Time-length-icon 0m 0s
Icon-like
Publish-date-icon December 23, 2010
Icon-add-to-playlist Add to Playlist

Subscribe-itunes-badge
EPISODE DESCRIPTION

Analiza declaraţiilor care au urmat în urma întîlnirii de ieri 22 decembrie dintre reprezentanţii PLDM, PD şi PL în vederea negocierilor pentru reeditarea fostei alianţe de guvernămînt din Republica Moldova ne arată că discuţiile dintre foşti parteneri de guvernare au intrat în impas.

Reprezentantul Partidului Democrat, Valeriu Lazăr s-a declarat nemulţumit de oferta propusă de către liderul PLDM, Vladimir Filat, considerînd că cea de a şaptea întîlnire nu a reprezentat o negociere propriu zisă. „Au fost niște consultări, la faza de negocieri încă n-am ajuns”, a declarat, plin de seninătate, Valeriu Lazăr.

Mihai Ghimpu, care a declarat în fața jurnaliștilor că, de fapt, PLDM nu a venit cu o ofertă pentru PL și PDM ci doar cu un punct de vedere asupra viitoarei guvernări. "PLDM n-a câștigat alegerile ca să vină cu o ofertă", a exclamat supărat preşedintele interimar al Republicii Moldova. Supărarea domniei sale a fost vizibilă cu ochiul liber şi s-a manifestat şi prin declaraţiile făcute. “PLDM nu a câştigat alegerile ca să ne facă nouă oferte şi să ne mulţumească cu un minister, două, trei, patru.” Liderul liberal, vădit nemulţumit a spus jurnaliştilor moldoveni că oferta liberal democraţilor a purtat mai mult un caracter imagistic “ca lumea să vadă că PLDM este generos şi bun”. „O săptămână să vorbim de principii şi valori europene, moldoveneşti, tiraspolene, ori de la Sud, după care mai venim cu o ofertă. Nu trebuie să-mi fie mie nimeni generos. N-am nevoie de bucăţica cuiva. Odată ce venim pentru a constitui o alianţă, trebuie să discutăm lucrurile, nu cine este mai tare cu oferta”, a spus liderul liberalilor, Mihai Ghimpu.

Prin neprezentarea personală a liderului PLDM, Vladimir Filat, la negocieri s-a adus un afront personal la adresa preşedintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

În schimb, Valeriu Lazăr a confirmat pentru presa moldavă că negocierile cu PCRM se află la o etapă avansată. Agenţia naţională de presă din Republica Moldova, Moldpres, scria că PCRM şi PD au ajuns la un punct comun cu privire la principiul statalităţii şi statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Vladimir Mişîn, unul dintre negociatorii PCRM declara că s-a discutat deja cu PD-ul principiile de bază, au vorbit despre principul statalităţii R. Moldova şi au ajuns la concluzia că aceasta trebuie să rămînă un stat suveran. “Un alt punct comun este şi statutul de neutralitate a R. Moldova. Am hotărît că el trebuie să rămînă acelaşi şi va fi confirmat potrivit normelor juridice internaţionale", a opinat Mişîn.
Mişin a calificat procesul de negocieri PCRM-PD ca fiind unul foarte bun şi a menţionat că PCRM are deja pregătit modelul unui acord care va fi semnat în cazul creării unei coaliţii de centru-stînga. Mişin a spus că acest acord nu are clauze speciale, el va constata doar că PCRM şi PD vor activa împreună pentru următorii patru ani în Parlament.
Mişîn a adăugat că PCRM şi PD nu au ajuns încă la momentul partajării funcţiilor, ci s-a discutat doar despre structura Guvernului. "Dacă vom hotărî crearea unei coaliţii de centru-stînga, funcţiile vor fi împărţite timp de 30 de minute".

Firescul discuţiilor dintre PD şi PCRM apare tocmai din apartenenţa la ideologiile de stînga, împărtăşite de cele două partide. Democraţii moldoveni ca şi comuniştii sînt afiliaţi la Partidul Socialist European, ideologia social democrată fiind cea care uneşte cele două formaţiuni politice moldovene.
Trebuie să remarcăm că abordarea avută de cele două partide la negocieri este una pragmatică căci o serie de actuali tehnocraţi ai PD au făcut parte din guvernul condus de premierul Tarlev unde au lucrat cot la cot cu tehnocraţi care se regăsesc pe listele PCRM.

Singurul impediment pentru crearea unei alianţe de centru stînga apare doar din exterior. Excesul de atenţie pe care l-au avut o serie de guverne occidentale faţă de Republica Moldova a venit ca urmare a unor eforturi ale diplomaţiei poloneze şi româneşti, state care îşi dispută rolul de lider în extinderea valorilor euro-atlantice în spaţiul CSI şi a care reprezintă vîrful de lance al politicilor americane pe continentul european. Discursurile de la Chişinău al miniştrilor de externe ai Poloniei şi ai Suediei, au purtat încărcătura unor subtile presiuni la adresa liderilor PD pentru a nu iniţia negocieri cu PCRM.

Jocul diplomatic polonez şi românesc în Republica Moldova, a fost stricat de diplomaţiile franceză şi germană. Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, planificată pentru luna martie curent, din cauza că aceasta ar fi “prematură.
Astfel, miniştrii de interne din cele două ţări constată că aceste carenţe ar avea consecinţe grave pentru securitatea interă a Uniunii Europene, “din cauza influenţei pe care o pot avea asupra frontierei şi asupra accesului la bazele de date Schengen“.
Secretarul de stat francez Laurent Wauquiez a declara pe data de 8 decembrie în Adunarea Naţională a Franţei, că datorită faptului că nu recunoaşte graniţa cu Moldova şi acordă paşapoarte pentru cetăţenii moldoveni în cazul aderării la Schengen, România nu ar fi capabilă să controleze bine graniţa estică a UE.
Prezentă la Bucureşti, cancelarul Angela Merkel, cerea preşedintelui român să semneze acordul de frontieră dintre statul român şi cel moldovean.

Semnalele transmise de diplomaţia franceză şi germană oficialilor de pe malul Dîmboviţei seamnă destul de mult cu o subtilă sancţionarea a unui rol pe care Bucureştiul şi l-a asumat avînd doar parţial consimţămîntul marelui licurici de peste ocean, acela de democratizare a spaţiului pruto-nistrean.

Criza profundă prin care trece atît economia cît şi societatea românească îşi spune cuvîntul şi la nivelul Ministerului de Externe al României.

Criza a fost surprinsă în detalii de către ambasadorul George Maior, şeful SRI, carea trăgea din nou un semnal de alarmă, în ziarul ADEVĂRUL: „Nu este momentul marginalizării elementului profesionist şi tehnocratic din societate", avertizează Maior, care militează pentru depolitizarea accelerată a instituţiilor statului român. Deşi a respectat rigorile de exprimare ale funcţiei pe care o deţine, Maior dă de înţeles că revigorarea economiei româneşti nu va fi posibilă fără reprofesionalizarea aparatului administrativ.

Din fruntea României, de la Reşiţa, prietenul Balint nota că în afară de instituţii inteligente, statul român are nevoie de adevărate politici externe, de apărare, sau de securitate.

Eşecul diplomaţiei de la Bucureşti în a organiza o vizită oficială a preşedintelui român la Casa Albă devine în acest caz eşecul personal şi asumat al preşedintelui Băsescu. Imposibilitatea găsirii de către diplomaţia română a unei formule optime de comunicare pe relaţia bilaterală Bucureşti – Moscova, a făcut posibil eşecul partidelor politice moldoveneşti creditate de Băsescu cu mult potenţial de încredere la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova.

De aici pînă la ratarea definitivă a misiunii enunţate pentru România de către preşedintele Traian Băsescu, aceea de a deveni principalul lider în regiune mai este un pas.

COMMENTS
You must be logged in to post a comment.
Help | Terms | Privacy | Partners | PRO Support
© 2015 PodOmatic, Inc.